Atât pe plan politic, cât şi administrativ, 2010 s-a dovedit a fi, în mare parte, un an al loviturilor sub centură şi al bâlbelor manageriale. Anul a debutat în forţă - sub raportul proiectelor administrative bombastice "marca" Gheorghe Bunea Stancu, preşedintele CJ. În ianuarie, au fost catapultate spre orbita media următoarele doleanţe ale autorităţilor judeţene: revitalizarea Parcului Monument prin construirea unui acvariu de mari dimensiuni, a unui planetariu şi a unei mini-grădini botanice. Pe scena politică a fost "pusă în scenă" piesa cu titlul "Cibu nu mai vrea să fie preşedinte al PNL Brăila", care a avut următoarea desfăşurare de acte (pe care le vom puncta pe parcursul acestei retrospective, deoarece ele s-au petrecut în luni diferite): sătul de coliziunile cu aer de sabotaj pe care le-a avut, la acea dată, cu anumiţi colegi din partid, Cibu anunţa, cu surle şi trâmbiţe, că la alegerile pentru şefia organizaţiei judeţene a liberalilor brăileni, care urmau să se desfăşoare în luna aprilie, se va retrage din cursă.
În ceea ce priveşte lucrările de reabilitare a străzii Griviţa, ianuarie a fost o lună caracterizată prin finalizarea problemelor juridice legate de contestaţia apărută în urma finalizării licitaţiei şi prin luptele pe care firma contractoare, S.C. "Tehnologica Radion" Bucureşti, le-a purtat pentru câştigarea lozului cel mare, de 30 de milioane de euro, pus la bătaie la "tombola" reabilitării Bulevardului Dorobanţi. Tot în aceeaşi lună, a avut loc şi o angajare cu cântec la vârful administraţiei publice locale, prin numirea Danielei Văsioiu pe postul de consilier al prefectului Dumitru Popa - o decizie etichetată drept controversată, mai ales în contextul blocării posturilor în sistemul bugetar şi al valului de disponibilizări care era aşteptat, la acea vreme, să lovească sectorul public.
Februarie - "răzgândirile" lui Cibu
Din punct de vedere al proiectelor cu portofel generos, februarie s-a manifestat prin mutarea în instanţă a luptei pentru milioanele de euro alocate proiectului de modernizare a Bulevardului Dorobanţilor. În plan politic, a urmat actul 2 al piesei "Cibu nu mai vrea să fie preşedinte al PNL Brăila": după ce luase hotărârea de a se retrage din cursa pentru câştigarea manetelor filialei judeţene, Constantin Cibu a anunţat că s-a răzgândit. Numai că "răzgândirea" lui Cibu n-a avut viaţă lungă, deoarece, la câteva zile distanţă, ofuscat de faptul că plenul Consiliului Naţional Executiv al PNL i-a respins propunerea de modificare a componenţei Biroului Politic Teritorial Brăila, Constantin Cibu, rănit din nou în orgoliu, şi-a dat demisia din funcţia de preşedinte interimar al organizaţiei judeţene. Dar şi această decizie a avut durata unui balon de săpun, făcând "poc!" la jumătatea lunii februarie, când Cibu, la cererea CNEx, şi-a mai înmuiat orgoliul, anunţând că avea să rămână la cârma organizaţiei politice brăilene până după Congresul Naţional, care a avut loc în martie. De asemenea, februarie a fost şi o lună presărată cu "topping-ul" unei vrajbe rupte din filele unui abecedar al mahalalei politice. Protagonistul? Evident, preşedintele PSD Brăila, Gheorghe Bunea Stancu: în cadrul Congresului Extraordinar al social-democraţilor brăileni, desfăşurat pe 12 februarie la Casa Tineretului, Stancu a vrut să-l scoată cu forţa din clădire pe Ilie Lascu, fost senator şi prefect al Brăilei, înjurându-l ca la uşa cortului şi trăgându-l de haine - ca la uşa târlei.
Martie - schimbări de turnantă şi amputări
Atmosfera politico-administrativă a lunii martie a fost una a schimbărilor de turnantă şi a amputărilor. La începutul lunii, s-a dezlănţuit furtuna în PSD Brăila, prin părăsirea partidului de către Viorel Balcan şi trecerea lui în barca PDL. Motivul demisie lui Balcan din PSD Brăila? Relaţia tensionată pe care o avea cu liderul partidului, Gheorghe Bunea Stancu, pe care îl acuza că ar conduce partidul ca pe un S.R.L, cu accese de "mic tiran" şi cu jigniri la adresa colegilor. Martie a fost şi luna în care au debutat tensiunile din cadrul PDL Brăila, aflat la acea dată sub interimatul Gianei Pătraşcu. Declanşatorul l-a constituit tandemul format din deputaţii Eugen Bădălan-Viorel Balcan, care, la sfârşitul lunii, militau pentru schimbarea conducerii partidului, pavându-i astfel drumul actualului preşedinte al democrat-liberalilor brăileni, Constantin Dumitriu. Pe plan administrativ, a explodat bomba împărţirii funcţiilor în cadrul instituţiilor descentralizate ale Ministerului de Finanţe şi cel al Muncii, explozie ale cărei "schije" au dus la demiteri şi, bineînţeles, numiri noi pe funcţii. O bâlbă a lunii martie a constituit-o începerea lucrărilor de reabilitare a străzii Griviţa: debutul a avut loc doar pe hârtie, deoarece pe şantier nu-şi făcuse apariţia niciun buldozer. De departe, "hot-spot"-ul l-a reprezentat "Afacerea Concordia". Mai exact, din zona de tarabe din sectorul legume-fructe a Pieţei a fost amputată celebra felie de 235 mp, fiindu-i retrocedată lui Constantin Ţigău, dar avându-l ca actor principal, din umbră, pe "rechinul" afacerilor imobiliare de la Brăila, Simion Cloşcă.
De asemenea, martie a fost marcat şi de un scandal desfăşurat la cel mai înalt nivel în cadrul Prefecturii Brăila. Este vorba de "situaţia intolerabilă" (Vasile Blaga) în care a ajuns unul dintre subprefecţii de la acea dată, şi anume Dorian Stoianovici, care, aflat în stare de ebrietate, ar fi intrat în sediul Poliţiei ca într-un bar din Vestul Sălbatic şi a încercat să convingă poliţiştii să fie mai indulgenţi faţă de un cunoscut de-al lui, care tocmai o "comisese", încălcând regulile de circulaţie.
Aprilie - "Afacerea Concordia"
În aprilie, "Afacerea Concordia" a luat dimensiunea unei maşinaţiuni cu brevet mafiotic, scoţând la iveală o veritabilă pepinieră de funcţionari şi de jurişti incompetenţi, avându-i în frunte pe Iorga Stoian, secretarul general al CLM la acea oră (care, presat probabil de aroma conjuncturii, îşi scrisese deja demisia înainte de a intra în concediu, ieşind ulterior la pensie), şi pe Angelica Pamfil, directorul juridic al Primăriei, care s-au jucat de-a "orbii", servindu-i pe tavă lui Simion Cloşcă parcela de 235 mp din Piaţa Concordia. În acea lună, municipalitatea a mai fost spoliată de încă o bucată de teren, juriştii Primăriei pierzând procesul cu un revendicator a 390 mp din zona modulelor comerciale de pe strada Griviţa. De asemenea, în aprilie a fost făcută publică şi datoria colosală de la acea dată a sistemului medical brăilean, peste 400 de miliarde de lei vechi, datorie tradusă, în cazul Spitalului Judeţean, prin dulapuri de medicamente goale. La Prefectură, aprilie a adus un nou subprefect în persoana Veronicăi Macri, fostul director executiv al Agenţiei de Prestaţii Sociale Brăila. Aceasta a ocupat locul lăsat liber de "excentricul" Dorian Stoianovici, în urma încetării mandatului acestuia. În politica brăileană, aprilie a fost caracterizat prin transformarea tensiunilor din PDL Brăila într-un război politic în toată regula, aruncându-i în bestiarul sediului de pe Calea Călăraşilor pe Giana Pătraşcu şi Stănel Necula, pe Gheorghe Chiru (acutal preşedinte al PP Brăila), pe deputatul Eugen Bădălan şi pe o armată de consilieri municipali şi judeţeni înlăturaţi de la putere.
Mai - Boboc şi Dumitriu
"Evoluţia" politicii brăilene în luna mai i-a avut ca protagonişti pe Cătălin Boboc şi pe Constantin Dumitriu. La începutul lunii, soarta i-a zâmbit din nou lui Cătălin Boboc, fără a face gesturi semnificative politic, care să producă efecte, catapultându-l în funcţia de lider al PNL Brăila, după o cursă infernală de... unul singur. Tot pe plan politic, la mijlocul lui mai, Constantin Dumitriu a fost numit preşedinte interimar al PDL Brăila. Cât priveşte orbita administrativă, după o tărăgănare întinsă pe durata a 2 ani, a fost prezentat finalmente PUZ-ul care descrie modernizarea staţiunii balneoclimatice Lacu Sărat.
Iunie - predicţii sumbre în sistemul medical
Iunie a fost luna predicţiilor sumbre în sistemul medical brăilean. Din cauza tonei de restanţe a spitalelor brăilene, la începutul lunii Primăria anunţa că nu poate garanta preluarea unităţilor cu tot cu datorii. La capitoul rateuri, s-a evidenţiat Drumul Mării: deşi modernizarea acestei importante comunicaţii rutiere din judeţul nostru trebuia finalizată în iunie, constructorii au cerut o amânare până pe 30 august, pe motiv că iarna grea 2009 - 2010 le-ar fi pus beţe în roate. Evenimentul care a marcat sfâşitul lunii iunie a fost demisia lui Constantin Cibu din PNL Brăila şi trecerea lui în tabăra UNPR.
Iulie - logodna PSD-PNL şi restructurările
Luna iulie a fost una destul de aglomerată, debutând cu o înţelegere politică între PSD-işti şi liberali. Cele două partide au bătut palma, formând o "înţelegere politică" la nivel local. În urma acestei înţelegeri, PNL ar trebui să susţină proiectele PSD în CLM şi CJ, primind în schimb fotoliile de vicepreşedinte CJ şi viceprimar, dar şi şefia unor direcţii din cadrul celor două consilii. La momentul acela s-a vehiculat intens numele liberalilor Cătălin Boboc şi Alexandru Dănăilă pentru fotoliile de vicepreşedinte CJ, respectiv de viceprimar, însă cei doi au anunţat că doar în momentul în care vor fi siguri că posturile sunt libere conducerea PNL Brăila va lua o decizie cu privire la cei care le vor ocupa.
În replică, PDL Brăila anunţă că nu cedează fără luptă posturile de vicepreşedinte CJ şi viceprimar şi avertizează că sunt pregătiţi să îşi apere în instanţă aceste două funcţii, în eventualitatea în care Giana Pătraşcu şi Stănel Necula vor fi demişi. Tot în iulie şi tot în baza unei înţelegeri, dar de această dată între PDL şi UNPR, PDL Brăila cedează UNPR 5 direcţii deconcentrate - Romsilva, DSP, APIA, APDM şi Vamă.
De asemenea, în iulie, unul dintre vicepreşedinţii PDL Brăila, Gheorghe Chiru, decide să îşi dea demisia din partid, pe motiv că nu se înţelege cu deputatul Eugen Bădălan. De fapt, înainte de a-şi da el demisia, Chiru fusese deja dat afară din partid de noua conducere interimară a filialei brăilene.
Apar probleme, deşi nu foarte grave, şi la PNL Brăila, de unde mai mulţi membri, din eşalonul 2, decid să treacă în tabăra UNPR Brăila, condusă de fostul liberal Constantin Cibu.
În plan administrativ, luna iulie a adus restructurări în ce priveşte organigrama Primăriei, dar şi în "curţile" instituţiilor subordonate. Astfel, s-a decis ca, pe viitor, aparatul de specialitate al primarului şi direcţiile subordonate să funcţioneze numai cu 700 de angajaţi. Deşi numărul de posturi s-a redus cu aproximativ 70 faţă de vechea organigramă, niciun angajat nu a fost dat afară, primarul preferând să scoată din schemă posturile vacante şi să redimensioneze compartimentele.
De asemenea, Primăria rămâne fără cel care timp de 17 ani a vegheat asupra legalităţii dispoziţiilor primarilor care s-au perindat la conducerea oraşului, şi anume fără secretarul municipiului, Iorga Stoian. Acesta, în vârstă de 60 de ani, a decis să îşi încheie cariera în administraţia publică şi să iasă la pensie. Din nefericire, ieşirea sa din scena administraţiei locale nu s-a întâmplat tocmai la modul cel mai glorios, numele său fiind legat de retrocedările dubioase privind obiective importante din municipiu. Locul său este luat după 2 săptămâni de fostul subprefect Mircea Fudulaiche.
Tot în iulie, şi Prefectura rămâne fără unul dintre subprefecţi, mai precis fără Florin Cârligea. Acesta este sacrificat pe altarul restructurărilor, Prefectura Brăila rămânând cu un singur subprefect, în persoana Veronicăi Macri.
August - maziliri în administraţie
Luna august a trecut fără întâmplări deosebite în politică şi administraţie, dar s-au netezit nişte drumuri care, în final, au determinat ca, în septembrie, în CJ şi CLM să se voteze două proiecte de hotărâre ce priveau eliberarea din funcţie a vicelui CJ Giana Pătraşcu, respectiv a viceprimarului Stănel Necula.
Imediat după, cele două hotărâri au fost atacate în instanţă de Prefectura Brăila.
Septembrie - Chiru sau întoarcea "fiului risipitor"
Pe plan administrativ, luna septembrie aduce inaugurarea "Drumului Mării", inaugurare făcută de Ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea.
De asemenea, tot în septembrie, Gheorghe Chiru revine în politică, de această dată în fruntea filialei brăilene a "Partidului Poporului".
Octombrie - Viorel Balcan devine din "boss" PSD "şef" PDL
Luna octombrie vine în plan politic cu alegeri la PDL Brăila, mai precis deputatul Viorel Balcan este ales şef al organizaţiei municipale a PDL Brăila. În administraţie, octombrie aduce schimbări în structura CJ Brăila, social-democrata Steluţa Dan şi liberalul Vasile Datcu fiind înlocuiţi cu Dan Apostol - directorul DAGL Brăila, respectiv cu Adrian Rădulescu.
Noiembrie & Decembrie - şefia PDL Brăila şi un "adio, rămâi cu bine"
Noiembrie aduce din nou alegeri la PDL Brăila, de data aceasta
Constantin Dumitriu fiind ales oficial preşedinte al organizaţiei brăilene. Tot atunci, PDL Brăila decide să renunţe la funcţiile de vicepreşedinte CJ, respectiv de viceprimar al municipiului şi să treacă în opoziţie.
Ca să îşi ducă la îndeplinire decizia, conducerea PDL Brăila solicită celor doi reprezentanţi din vârful admisnitraţiei, vicepreşedintelui CJ - Giana Pătraşcu şi viceprimarului PDL Stănel Necula, să îşi dea demisia din funcţiile pe care le ocupă şi să treacă în postura de simpli consilieri. Cum cei doi nu se grăbesc să pună în aplicare ordinul politic, sunt propuşi pentru excluderea din PDL Brăila.
Alături de ei, apar pe lista de excluderi încă doi consilieri judeţeni, şi anume Sorin Sârbu şi Ionel Adetu. Primul este acuzat că nu a muncit deloc la partid, ba a mai avut şi o atitudine nelalocul ei, iar al doilea că nu şi-a mai plătit, de 7 luni, contribuţia lunară.
În luna decembrie, cei 4 sunt excluşi din PDL Brăila.
