Amenzi usturătoare pentru terenul lăsat pârloagă

Situaţii de acest gen sunt întâlnite în special la proprietarii de suprafeţe mici de teren şi care în mod clar nu-l mai pot lucra. Problema este că mulţi dintre ei, deşi sunt conştienţi că fizic sau financiar nu mai pot face faţă muncilor agricole, nici nu vor să arendeze terenul, nici să-l vândă, pentru a-l reintroduce în circuitul productiv, creând astfel o serie de prejudicii proprietarilor din vecinătatea lor. De aceea, aceste prevederi sunt îmbrăţişate de specialiştii agricoli brăileni, care susţin ideea constrângerii proprietarilor ce nu-şi lucrează pământul ca măcar să-l dea în arendă. De exemplu, conducerea Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Brăila salută măsura propusă de şefii ierarhici de la ministerul de resort. "Aplicarea unui asemenea act normativ este binevenită pentru că, în primul rând, ar conduce la comasarea suprafeţelor agricole. În mod fericit, la Brăila, suprafeţele nu sunt foarte fărâmiţate, fiecare comună având unul sau doi producători agricoli care au concentrat terenurile agricole în ferme. În afară de comasare, un alt efect benefic al aplicării proiectului de act normativ ar fi şi acela al eliminării focarelor de îmburuienare, aşa cum devin majoritatea terenurilor lăsate nelucrate de către proprietari", ne-a declarat directorul executiv al Direcţiei Agricole Brăila, Traian Cişmaş.
Aşa cum se arată în motivarea proiectului legislativ al Ministerului Agriculturii, "în ultimii ani s-au înregistrat creşteri constante ale suprafeţelor de teren agricol lăsate neutilizate, ajungând în prezent la 10-15% din suprafaţa arabilă a ţării, iar acest fenomen conduce pe termen lung la creşterea vulnerabilităţii solului, la degradarea acestuia, reprezentând o sursă de îmburuienare care reduce spaţiul ce revine plantelor cultivate, îngreunează efectuarea lucrărilor agricole şi creşte costurile de producţie, iar nelucrarea suprafeţelor agricole reduce esenţial productivitatea acestora şi, implicit, a culturilor".

Oficial avem aproape 250 ha de pârloagă. Neoficial, peste 7.000

La capitolul sancţiuni, proiectul stabileşte că proprietarii de terenuri, care nu pot sau nu vor sa-l lucreze, vor plăti amenzi de 200 de lei pe hectar, în primul an. Dacă situaţia se repetă şi în al doilea an, amenda va fi de 300 de lei, iar începând cu al treilea an, amenda este de 400 de lei.
Suprafaţa arabilă a ţării este de 8,2 milioane de hectare, ceea ce înseamnă că până la 1,2 milioane de hectare sunt nelucrate. Aşadar, doar într-un an, statul ar putea strânge din amenzi până la 240 de milioane de lei. La nivelul judeţului Brăila suprafaţa agricolă arabilă este de circa 350.000 de hectare dintre care, oficial, au rămas nelucrate circa 250 hectare. Neoficial însă, suprafaţa este cu mult mai mare şi se apropie de circa 7.000 ha, chiar 8.000. Asta după ce în 2007 de exemplu, suprafaţa inventariată la Brăila ca fiind nelucrată era de circa 35.000 ha. Reducerea s-a înregistrat în ultimii ani pe fondul acordării subvenţiei europene pe fiecare hectar de teren pe care se efectuează lucrări minime de întreţinere.