• două treimi din parcul auto al Serviciului de Ambulanţă Judeţean Brăila ar trebui schimbat • ambulanţele sunt vechi, iar defecţiunile sunt din ce în ce mai dese şi mai costisitoare • numai în 2016 s-au înlocuit 6 motoare • banii acordaţi de Ministerul Sănătăţii pentru anul 2017 la capitolul reparaţii, combustibil, asigurări RCA, CASCO şi verificări reprezintă o treime din suma acordată în anii anteriori pentru aceleaşi întrebuinţări
Parcul Serviciului de Ambulanţă Judeţean Brăila este format preponderent din maşini vechi şi foarte vechi. În timp ce la Bucureşti s-a iscat o ceartă între secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Raed Arafat, şi ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, chiar pe tema achiziţionării de noi ambulanţe, situaţia la Brăila se înrăutăţeşte pe zi ce trece. Mai precis, din totalul de 42 de ambulanţe de la SAJ, doar 15 au o vechime până în 7 ani. Restul sunt din 2007, respectiv 2002, ceea ce ridică un mare semn de întrebare: mai sunt sigure aceste ambulanţe după sutele de mii de kilometri parcurşi în atâţia ani şi zecile de reparaţii suferite? Şi aceasta nu este singura problemă. În acest an, Ministerul Sănătăţii a alocat SAJ Brăila puţin peste 250.000 lei pentru reparaţii maşini, asigurări RCA, CASCO, verificări, reparaţii echipamente medicale şi combustibil, în condiţiile în care în anii anteriori suma sărea de 1.000.000 lei.
Precizăm că Serviciul de Ambulanţă Judeţean Brăila are în total 42 de ambulanţe. Dintre acestea, 2 sunt de tip C (medic, asistentă şi ambulanţier), 30 de tip B (asistent şi ambulanţier), 5 ambulanţe de tip A (numai ambulanţier, folosite la transferuri şi transporturi neasistate), 3 maşini de tip A-C-D (ambulanţe pentru consultul la domiciliu) şi 2 maşini Dacia Logan neclasificate, pentru transporturi de dializă, de sânge. Trebuie menţionat că din cele 3 ambulanţe de tip A-C-D, doar una este funcţională şi, oricum, foarte rar folosită din cauza lipsei de medici care să asigure consultul la domiciliu. Medicii lucrează doar pe cele de tip C.
Cât de vechi sunt salvările brăilene
Problema care macină atât conducerea SAJ, cât şi maşinile, la propriu, este reprezentată însă de vechimea parcului auto. “Din totalul de 42 de ambulanţe, 13 au o vechime între 0 şi 5 ani, iar 2 ambulanţe au o vechime între 5 şi 7 ani. Practic, 35% sunt maşini cât de cât noi. Asta nu înseamnă că ele sunt în stare perfectă. Lucrând zi şi noapte, şapte zile pe săptămână, s-au stricat, le-am reparat. Alte 24 de ambulanţe, adică aproximativ 57%, sunt între 7 şi 10 ani vechime. Este vorba despre lotul care a sosit în anii 2007-2008, de la Ministerul Sănătăţii, achiziţionate cu bani de la Banca Mondială. Mai avem şi 3 ambulanţe «veterane» ale SAJ Brăila, vechi din 2002-2003, deci peste 10 ani vechime. Şi totuşi, nu avem cu ele probleme mari. Probleme mari sunt la cele noi, chiar probleme la motor. Nu sunt o specialistă într-ale mecanicii, dar îmi dau seama că schimbatul unui motor înseamnă o defecţiune mare. În anul 2016, am schimbat 6 motoare. Bineînţeles că după ce am schimbat motorul, s-a stricat, spre exemplu ambreiajul. Degeaba avem echipaj medical complet şi competent dacă nu funcţionează maşina!”, ne-a declarat dr. Viorica Iuga, manager SAJ Brăila.
Nu numai problemele la motor dau bătăi de cap echipajelor medicale, ci şi aerul condiţionat. Cum maşinile nu au fost proiectate pentru a fi ambulanţe, ci modificate pe parcurs în funcţie de destinaţia lor, nici sistemul de climatizare nu a fost prevăzut pentru a face faţă atât în cabina şoferului, cât şi în spate, la pacient, după cum ne-a relatat dr. Iuga. “Aerul condiţionat nu este un moft, ci o necesitate. Este o instalaţie făcută nu chiar din fabrică şi care nu face faţă volumului dubei medicale. În faţă, la cabina şoferului, aerul este respirabil, dar în spate, la pacient, se strică foarte repede sau nu are capacitatea de a răci. La cabina şoferului sunt geamuri, pe care le poţi deschide, dar în spate nu există. Aceste maşini nu au fost proiectate ca ambulanţe. Nu înseamnă că 30 de maşini nu au aer condiţionat. Ele au, dar dacă se defectează aerul condiţionat la 5 dintre ele, costurile reparaţiilor sunt mari. Costă peste suta de milioane lei vechi să repari un singur sistem de climatizare”, ne-a mai spus şefa SAJ Brăila.
Bugetul de la Minister, «ciuntit» crunt
Bugetul alocat în acest an de Ministerul Sănătăţii către serviciile de ambulanţă judeţene din ţară pentru reparaţii, asigurări RCA, revizii, reparaţii echipamente medicale şi combustibil a fost o surpriză totală, prufund neplăcută, pentru şefii din teritoriu. Acesta a fost mult mai mic decât în anii anteriori. Spre exemplu, la Brăila, în 2015 şi 2016, suma depăşea 1.000.000 lei. În 2017, cei de la Bucureşti au considerat că SAJ Brăila se poate descurca şi cu puţin peste 260.000 lei, pentru aceleaşi reparaţii, asigurări, revizii şi combustibil pentru întreg parcul auto. Au urmat solicitări şi insistenţe din partea şefei SAJ Brăila, iar suma a ajuns undeva la 500.000 lei, adică jumătate din banii acordaţi în anii anteriori. “Procentual, nouă ni s-a redus bugetul cu 65% la acest articol. Anul acesta, avem o treime din bugetul anului trecut. Poate că aparatura medicală se strică mai rar, dar maşinile sunt din ce în ce mai în vârstă, iar reparaţiile devin din ce în ce mai dese şi mai costisitoare. Şi asta este povestea tuturor judeţelor, nu doar la Brăila. S-a spart buba acum şi s-a spus că nu s-au mai făcut achiziţii de ambulanţe. Noi suntem pregătiţi să intervenim la orice solicitare, dar «colega» noastră, maşina, este bolnavă. Şi pe ea trebuie să o îngrijim”, a adăugat dr. Viorica Iuga.
După cum a precizat şi şefa SAJ, pe zi ce trece, vechimea ambulanţelor creşte, defecţiunile devin dese, iar costurile se ridică. Iar siguranţa pacienţilor depinde de doar câteva sute de mii de lei acordate de Ministerul Sănătăţii pentru un întreg arsenal de cheltuieli.
