• un cititor al cotidianului ”Obiectiv-Vocea Brăilei” a atras atenția, printr-o sesizare adresată redacției că, la marginea orașului, pe Șoseaua de Centură, o suprafață foarte mare de teren este ocupată de ambrozie • am încercat să obținem o reacție a autorităților responsabile din Brăila legată de acest subiect însă mai toți ne-au transmis că sunt în concediu, iar unii nici nu au putut fi contactați • pentru că vorbim de o buruiană care agravează alergiile și astmul bronșic, conform Legii 62/2018, persoanele care stau la casă și proprietarii de terenuri au obligația de a o elimina • legea prevede și sancțiuni pentru cei care nu se conformează, dar acestea sunt aplicate... puțin spre deloc
Cu toate că în ultimii ani, la Brăila, s-a triplat numărul pacienților alergici la ambrozie, buruiana încă înflorește bine-mersi în județul nostru. Autoritățile nu se grăbesc nici cu amenzile, nici cu somațiile, iar măsurile de combatere sunt mai mult pe hârtie. În teren, ambrozie cât vezi cu ochii. Așa se întâmplă, de exemplu, la marginea municipiului, în zona Chercea, de-a lungul Șoselei de Centură, în dreptul fostului centru comercial ”Armonia”. Acolo, un teren cultivat cu floarea soarelui este, practic, invadat de ambrozie. Potrivit legii, proprietarul terenului respectiv este obligat să ia măsuri imediate pentru combaterea acestei plante care provoacă grave alergii persoanelor sensibile. Ambrozia crește, însă, acolo, nestingherită, de câteva luni. Pentru a ne informa oficial dacă proprietarul respectiv a fost somat să-și respecte obligațiile, eventual dacă a și fost sancționat pentru lipsa de reacție, am încercat să contactăm câțiva directori, dar și reprezentanți ai Comisiei cu atribuții privind identificarea și combaterea acestei plante din cadrul Primăriei Brăila. Mai toți se aflau, însă, luni și marți, în concediu, iar o parte dintre ei nici nu au putut fi contactați. Este vorba despre președintele Comisiei, Cârâc Grigore, care ne-a spus că este în concediu. Ulterior am încercat să o contactăm și pe Olguța Damian, secretarul acestei comisii, doar că nu a răspuns la telefon. Tot în concediu se aflau și directorii Direcției Agricole Brăila, Traian Cișmaș și al ”Seroplant”, Ligia Drăgan.
Lanul de ambrozie de la marginea Chercei îi terorizează, efectiv, pe locatarii alergici ai cartierului respectiv, dar nu numai, având în vedere că sporii acestei plante pot fi purtați de vând pe kilometri întregi. ”Eu sunt alergic la ambrozie și, din păcate, locuiesc în această zonă în care planta asta nenorocită acoperă efectiv un câmp întreg, pe o suprafață foarte mare. Nimeni nu face nimic! Trebuie să dau pe cineva în judecată ca să-și facă treaba cei responsabili, nu înțeleg?! De altfel, toți se plâng că n-au bani la buget, dar nici amenzi nu se grăbește nimeni să dea, cu toate că au pârghiile legale. Mă întreb al cui este acest teren, din moment ce zace ambrozia aici, pe o suprafață foarte mare. Dacă nu se rezolvă cât de curând chiar intenționez să merg în instanță și să cer și despăgubiri pentru banii pe care i-am cheltuit și încă îi cheltui cu tratamentul pentru alergie la ambrozie, care nu este deloc ieftin”, ne-a transmis, printr-o sesizare adresată redacției, Adrian C., un cititor al cotidianului ”Obiectiv”. Acesta se plânge că, de câteva săptămâni, alergia la ambrozie îi face viața un chin, zi și noapte. Nemulțumirea sa este cu atât mai mare cu cât acum ne aflăm în perioada de maximă polenizare, care durează până în septembrie, iar expunerea la ambrozie complică alergiile și provoacă polinoze, unul dintre factorii agravanți ai astmului bronșic. Și cum o singură plantă matură, potrivit studiilor de specialitate, poate elibera până la 8 miliarde de grăunțe de polen (n.r. - 20 microni în diametru) și până la 30.000 de semințe, care își păstrează calitățile germinative timp de 40 de ani, imaginați-vă ce poate face o cultură întreagă. Tot specialiștii susțin că este suficientă o concentrație de polen în aer de sub 30 grăunțe de polen/m3 pentru a induce o reacție alergică, iar persoanele foarte sensibile pot fi afectate chiar și de 1-2 grăunțe de polen/m3.
Numai la Brăila, de exemplu, într-o singură lună, un singur medic alergolog are, în medie, 200 de pacienți, majoritatea cazuri noi. Potrivit medicilor, vorbim de pacienți care se prezintă la medicul alergolog pentru o testare sau un consult de rutină, după apariția simptomelor specifice alergiilor la polen, iar numărul lor crește de la un an la altul. Problema este că alergiile nu se vindecă. Totuși, pot fi ținute sub control cu tratament, doar că acesta este de lungă durată și cu zero compensare din partea statului dacă vorbim de imunoterapie, cea mai eficientă procedură recomandată de alergologi. ”Noi, în alergologie nu vorbim de o vindecare ca la carte. Cum le explic și pacienților, nu e ca atunci când ai o infecție bacteriană, dai un antibiotic, antibioticul distruge bacteria și ai eradicat infecția. Nu. În alergologie, practic, vorbim de o reeducare a sistemului imun, să nu mai aleagă răspunsul imun alergic, ci răspunsul imun normal, protector. Această deviere către un răspuns imun normal poate fi temporară. Adică noi nu putem garanta sau promite pacientului că desensibilizarea e pe viață. Fiecare pacient se comportă diferit. Fiecare sistem imunitar este unic, plus că există o mulțime de alți factori care pot influența răspunsul la imunoterapie sau persistența răspunsului la imunoterapie. Majoritatea pacienților răspund foarte bine la imunoterapie astfel că, pe termen lung, ei nu mai au nevoie de alergolog, nu mai auzim de ei ani de zile”, ne-a explicat medicul specialist în Alergologie și Imunologie din Brăila, Alina Urse. Însă, pe lângă imunoterapie sau orice alt tratament medicamentos pacienții trebuie să evite expunerea la alergeni. Cea mai bună soluție pentru a ține polenul de ambrozie la distanță, spun medicii, stă în mâinile autorităților, care pot depista și elimina buruiana prin mai multe căi, atât mecanice prin lucrări agricole, smulgere sau tăierea repetată, cel puțin de 3 ori, înainte de înflorire, pentru a nu provoca dispersia polenului, cât și prin stropire, cu ajutorul erbicidelor. ”Polenul de ambrozie începe practic tot procesul din mai, când ar trebui să înceapă eradicarea plantei. Atunci ar fi momentul optim de a acționa. Pentru că atunci când ajungi în plin sezon, nu mai ai ce să faci. Atunci planta a polenizat, polenul este în aer și nu mai poți să influențezi cu nimic expunerea”, este de părere medicul alergolog.
Combatere doar pe hârtie
Contactați la rândul lor pentru a afla ce măsuri vor lua în cazul acestui teren care face obiectul sesizării, reprezentanții ”Seroplant”, serviciu de utilitate publică din subordinea Primăriei Brăila, ne-au promis o lămurire după ce vor reveni din concediu. Aceștia au transmis totuși că o parte din ambrozia de pe șoseaua de centură a Brăilei a fost deja cosită, în mai multe rânduri, și că din septembrie vor începe și acțiunile de erbicidare a zonelor afectate.
Acesta nu este însă singurul serviciu responsabil de ambrozie în Brăila, ci este un întreg circuit administrativ, din care fac parte mai mulți reprezentanți, respectiv trei din partea Direcției Tehnice a Primăriei, doi reprezentanți ai ”Seroplant”, doi agenți ai Poliției Locale și un reprezentant al Direcției Arhitectului Șef, Serviciul Cadastru și Evidența, Gestionarea și Monitorizarea Patrimoniului Public. Practic, aceasta este componența Comisiei cu atribuții privind identificarea și combaterea buruienii ambrozia din cadrul Primăriei Brăila. Astfel de comisii funcționează și la nivel de județ, dar cu o componență mai restrânsă. În acest sens, primăriile sunt notificate de către Direcția Agricolă, care le înștiințează că trebuie să întocmească un inventar al terenurilor cu ambrozie. În baza acestei situații, acolo unde există ambrozie, se întrunesc comisiile de constatare cu atribuții în monitorizarea și combaterea acestei plante. În realitate însă, lucrurile nu funcționează așa cum ar trebui, iar combaterea ambroziei se face mai mult din pix.
Conform Legii 62/2018, românii care stau la casă și proprietarii de terenuri au obligația de a elimina ambrozia ”pentru evitarea instalării și răspândirii vegetației adventive invazive și eliminarea ei în cazul prezenței pe terenurile intravilane sau extravilane”. Cei prinși pe picior greșit riscă sancțiuni între 1.000 și 5.000 de lei, în cazul persoanelor fizice și între 10.000 și 20.000 de lei, pentru persoane juridice.
