Ambasada Rusiei la Bucureşti revine pe Facebook cu explicații despre controversa iscată de donația sa „modestă” pentru Cumințenia Pământului. Spune că regretă reacția emoțională și limbajul de ură generat de gestul său și mai ales de filmulețul care a însoțit anunțul donației, dar apoi subliniază importanța libertății de opinie și sugerează voalat că, spre deosebire de Moscova, Bucureștiului îi lipsește disponibilitatea la dialog.
„Cel puțin în Rusia, punctul de vedere alternative față de cel oficial puteți să-l auziți și pe posturile de televiziune, inclusiv pe cele publice, și în presă, și, desigur, în blogosferă”, susține reprezentanța diplomatică. „În cazul în care orice poziție, chiar și cea determinată de intenții bune, dar care nu coincide cu opinia ta este respinsă imediat ca "propagandă", atunci este dificil să se aștepte că se va putea ajunge cu adevărat la înțelegerea oponentului și, mai ales, la continuarea unui dialog productiv.
Noi suntem gata să continuăm dialogul”, - așa se încheie mesajul Ambasadei Federației Ruse.
„Înțelegând sensibilitatea opiniei publice din România în ceea ce privește unele capitole ale istoriei, legăm acest „limbaj de ură” (language of hatred), cu o primă reacție emoțională. Apropo, un astfel de limbaj este condamnat atât în legislația mai multor țări ale Uniunii Europene, cât și în cea a Rusiei. În același timp, noi respectăm dreptul românilor la exprimarea liberă a opiniei lor.
Sperăm, totuși, că în România, ca stat care împărtășește "valorile democratice europene" vor trata cu înțelegere dreptul Ambasadei și a poporului rus în general la "un punct de vedere alternativ." Diferența opiniei cuiva față de cea proprie și respectarea dreptului de a exprima această opinie diferită față de cea proprie chiar este una dintre principalele semne ale pluralismului și democrației”, se mai spune în mesajul Ambasadei Rusiei.
Controversa iscată de donația Ambasadei ruse
Aceste remarci sunt făcute în contextul în care reprezentanţa diplomatică a anunţat că încă un cetăţean român care s-a prezentat ca „persoană privată care nu are nicio legătură cu instituţii publice, mass-media, servicii secrete ş.a.m.d.” a transmis 100 de euro în calitate de „gest de mulţumire pentru interesul manifestat faţă de cultura română”.
Citiți și: Un român dă banii înapoi Ambasadei Rusiei
Ambasada spune că toate aceste returnări de fonduri, care îi parvin după donația sa, le va redirecționa către fondul pentru Cumințenia Pământului, însă atrage atenția că astăzi este ultima zi a subscripției publice pentru statuia lui Brâncuși, așa că pe viitor va redirecționa banii românilor către alte scopuri filantropice.
„Aducem la cunoştinţă că fără a lua în considerare motive concrete din partea acestuia şi a altor cetăţeni români care transmit bani la Ambasadă în contextul donaţiei modeste anunţate de către noi mai devreme în campania pentru achiziţia operei “Cuminţenia Pământului” a lui Constantin Brâncuşi, nu ştim o folosire mai bună a acestor bani decât transferul acestora la fondul menţionat. Ceea ce am şi făcut. (Însă dorim să atragem atenţia că pe 30 septembrie 2016 termenul acestei acţiuni expiră. În cazul în care banii vor fi aduşi după această dată vom fi nevoiţi să-i donăm pentru alte fapte filantropice)”, se arată în mesajul postat pe contul de Facebook al Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti.
De asemenea, reprezentanţa diplomatică anunţă că a reuşit să convertească 200 de yeni japonezi şi 200 de woni sud-coreeni, ”aproximativ 10 lei”, sumă primită în urma protestului care a avut loc marţi seară în faţa ambasadei.
„Totodată, sigur că nu putem să nu ne exprimăm regretul că demersul nostru umanitar bazat doar pe sentimentele prietenoase faţă de România şi poporul român a provocat o reacţie atât de controversată în societatea română şi uneori extrem de neprietenoasă cu privire la Rusia şi poporul ei multinaţional. Ca răspuns la mâna dată de un prieten, noi auzim de multe ori înjurături ordinare şi insulte personificate”, se plânge Ambasada.
Ambasada Rusiei la Bucureşti a anunţat luni „o contribuţie financiară modestă” pentru recuperarea de către statul român a sculpturii „Cuminţenia Pământului”. Anunţul a fost făcut pe Facebook, unde ambasada a publicat şi un videoclip în care se spune că „armata rusă şi armata română au luptat împreună, în Primul Război Mondial, pentru independenţa României„, iar în Al Doilea Război Mondial „armata sovietică şi armata română au luptat împreună pentru independenţa Europei”.
Un nou ambasador, o nouă strategie de comunicare. Reacții
Atât suma de 100 de euro donată, cât şi videoclipul au provocat critici vehemente pe reţelele de socializare, marţi seară având loc inclusiv un protest în faţa sediului ambasadei, protest intitulat „Donează un cent pentru Rusia” şi care, potrivit organizatorilor, a fost iniţiat „ca să nu rămânem datori aşa cum sunt ruşii faţă de noi cu nişte zeci de tone de aur”.
Ministerul Afacerilor Externe a transmis marţi că apreciază contribuţia Ambasadei Rusiei la recuperarea patrimoniului naţional românesc, considerând însă „mai puţin explicabilă asocierea acestui demers cu un mesaj media care promovează o viziune proprie asupra unor capitole din istoria relaţiilor bilaterale, cu atât mai mult cu cât este vorba de un domeniu despre care cea mai în măsură să se pronunţe este Comisia comună de istorici româno-rusă”.
Joi, prim-ministrul Dacian Cioloş a declarat că „oamenii ştiu să se mobilizeze atunci când înţeleg importanţa unui gest” şi că „putem avea verticalitate şi respect faţă de valorile noastre, chiar şi prin gesturi mici”, răspunzând astfel unei întrebări ce a făcut referire la creşterea numărului de persoane care au făcut donaţii pentru ”Cuminţenia Pământului”, după ce a fost făcut public filmul Ambasadei Rusiei.
