- Cum ati ajuns sa organizati o astfel de competitie?
- Anul trecut am incercat sa initiem o forma prin care sa demonstram ca miscarea nu are nici forma, nici culoare, nici preconceptii, toata lumea tebuie sa se miste si astfel am ajuns sa facem prima Olimpiada interetnica a sportivilor minoritari. Am cuprins in ea sportul de masa, nu de performanta, pentru ca noi consideram ca a te misca este absolut necesar ca sa ai si o minte sanatoasa si sa poti sa intelegi ca in viata lucrurile decurg uneori nu cum vrei, ci cum da bunul Dumnezeu.
- De ce ati ales Braila ca loc de disputare?
- Am ales ca locatie orasul acesta datorita multitudinii de etnii care traiesc aici intr-o armonie aproape perfecta. Urmarind istoria, se poate constata ca niciodata nu au existat diferende intre etnici si majoritari, intre diferitele minoritati. Pentru minoritatea rusilor lipoveni este o initiativa importanta si am dorit sa ne desfasuram activitatea aici deoarece in Braila se afla Mitropolia de rit vechi mondiala.
- De ce editia a doua nu a mai avut aceeasi anvergura ca cea de anul trecut?
- Proiectul a fost aprobat foarte tirziu si nu am mai avut sume mari la dispozitie, insa am gasit ajutorul mai multor organisme si nu este de neglijat faptul ca Prefectura a putut sa ne sprijine sa organizam aceasta activitate interetnica, DSJ a reusit sa se implice, financiar, material si logistic, de asemenea colaborarea cu ceilalti factori a fost buna si in final am reusit sa organizam si cea de-a doua editie. Au fost intr-adevar mai putini concurenti insa entuziasmul lor a fost foarte mare.
- Atmosfera a fost buna?
- Categoric da, si, dupa parerea mea, nici nu putea fi altfel, concurentii au afisat o buna dispozitie, dragoste, admiratie reciproca indiferent carei minoritati a apartinut tinarul participant.
- Considerati ca aceasta Olimpiada si-a atins scopul ?
- Scopul principal s-a realizat, pentru ca fiecare etnie a incercat sa-si prezinte cu adevarat ceea ce ii este specific, ceea ce este clar ca trebuie aratat si poate fi preluat si de altii. Miscarea, indiferent ca a fost pe ritm de muzica sau nu, totul s-a realizat intr-o impletire deplina in care fiecare a incercat sa-si prezinte sufletul, de fapt. Pentru ca fara suflet noi nu putem fi, noi sintem oameni, iar omul daca n-are suflet se transforma in cu totul altceva.
- Pentru copii, aceasta competitie nu a constituit o prelungire a obligatiilor scolare?
- Nu, dimpotriva, noi apreciem si speram ca si copiii sint de aceeasi parere, ca acesta este un mod foarte placut de a petrece inceputul de vacanta si de a lega noi prietenii si de a cunoaste alte zone ale tarii. Si conditiile de cazare asigurate copiilor, veniti din diverse locuri ale tarii, in statiunea Lacu Sarat au fost bune, au avut posibilitatea de a face plaja si a-si organiza timpul liber intr-un mod cit mai agreabil.