• din informaţiile primite de la martori, mai multe persoane care căutau deşeuri în zonă au fost suprinse de prăbuşirea malurilor de pământ • din fericire, acest scenariu sumbru a fost doar un exerciţiu al Ministerului Afacerilor Interne, în cooperare cu Ministerul Apărării Naţionale • studiile de specialitate arătă că, deşi riscul alunecărilor de teren în judeţ este scăzut, pentru municipiu probabilitatea producerii unui astfel de fenomen este medie spre mare
Un mal de pământ s-a prăbuşit în zona cartierului Comorofca din municipiul Brăila, iar mai multe persoane care căutau deşeuri în zona respectivă au fost suprinse de alunecare. Aşa a sunat apelul la 112 primit, ieri, în jurul orei 10.00, la dispeceratul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Dunărea” al judeţului Brăila. Cei care au sunat să anunţe incidentul grav nu ştiau exact despre câte victime este vorba, dar au mai spus că inclusiv o locuinţă provizorie este în pericol de a fi înghiţită de malul de pământ. La faţa locului s-au deplasat imediat pompierii, SMURD-ul, medicii ambulanţieri, medici urgentişti, poliţiştii, jandarmii şi militarii brăileni, fiind activat planul roşu. Şi cum întotdeauna e loc de mai rău, pe timpul operaţiunilor de intervenţie pentru căutarea şi salvarea victimelor de sub pământ, comandantul acţiunii este anunţat de identificarea unei maşini strivite, tot în timpul alunecării de teren, în care se găsesc două persoane ce au nevoie de ajutor. Toată operaţiunea de căutare şi salvare a victimelor s-a desfăşurat sub privirile atente ale autorităţilor locale, inclusiv ale prefectului judeţului Brăila, George Paladi.
Din fericire, a fost vorba despre un exerciţiu pe tema “Managementul integrat al forţelor de intervenţie pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de producerea unei alunecări de teren care a generat victime multiple şi declanşarea Planului roşu de intervenţie”. S-a urmărit cooperarea dintre forţele de intervenţie ale Ministerului Afacerilor Interne şi cele ale Ministerului Apărării Naţionale, iar dacă existau sincope, acestea să fie rezolvate ca, în cazul unui scenariu real, autorităţile să nu se “bâlbâie”, iar oamenii să-şi piardă viaţa. Exerciţiul a fost încheiat cu bine, iar toţi cei implicaţi s-au descurcat fără cusur.
“Pentru rezolvarea situaţiilor tactice ale exerciţiului au participat membrii Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi ai Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă al municipiului Brăila, grupa operativă, trei echipaje de intervenţie-stingere, două echipaje de descarcerare, un autocamion şi container multirisc, patru echipaje SMURD şi voluntari din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă «Dunărea» al judeţului Brăila, un echipaj din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Brăila, două echipaje din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Brăila, două echipaje ale Serviciului de Ambulanţă Judeţean Brăila, o grupă din cadrul Brigăzii 10 Geniu - Garnizoana Brăila, o echipă din cadrul Unităţii de Primiri Urgenţe Brăila şi voluntari din cadrul Filialei Judeţene de Cruce Roşie Brăila”, se arată în comunicatul emis de ISU Brăila, după finalizarea exerciţiului de marţi dimineaţă.
Inspectorul şef al ISU Brăila, col. Cristian Ion, ne-a precizat că toate procedurile de lucru au fost respectate. “Am executat un exerciţiu cu forţe şi mijloace în teren. Tema exerciţiului a fost managementul situaţiei de urgenţă în cadrul prăbuşirii unui mal de pământ pe raza municipiului Brăila. La acest exerciţiu, s-a urmărit managementul integrat şi interoperabilitatea dintre forţele de intervenţie, participând efective ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Brăila, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean, Inspectoratul de Poliţie Judeţean, Serviciul de Ambulanţă Judeţean şi structurile judeţene ale Ministerul Apărării Naţionale. Apreciem că pe timpul exerciţiului s-au respectat toate procedurile de lucru, am verificat planurile comune de intervenţie între MApN şi MAI, precum şi planul roşu de intervenţie”, ne-a declarat şeful ISU Brăila.
Şi prefectul George Paladi a fost mulţumit de ceea ce a văzut, marţi, în cadrul exerciţiului. Acesta ne-a spus că din punctul lui de vedere, echipajele au acţionat exemplar şi sunt pregătite pentru orice intervenţie în genul celei prezentate la exerciţiu.
Exerciţiu încheiat cu succes. Riscul alunecărilor de teren în Brăila, scăzut
În spatele acestui scenariu sumbru, se ascund o grămadă de proceduri ce au fost urmărite în detaliu de către instituţiile implicate. “S-au urmărit perfecţionarea capacităţii de interoperabilitate în sistem integrat şi antrenarea personalului operativ din structurile de intervenţie în utilizarea echipamentelor specifice acţiunilor de salvare în medii ostile vieţii pentru gestionarea unor situaţii de urgenţă complexe şi de lungă durată; verificarea şi creşterea capacităţii de intervenţie în situaţii de urgenţă a personalului structurilor de intervenţie şi a tuturor factorilor implicaţi în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de poluarea accidentală a unui curs de apă; verificarea modului de realizare a fluxului informaţional pentru gestionarea situaţiilor create şi menţinerea cooperării între componentele sistemului integrat; verificarea viabilităţii Planurilor de cooperare (Planul comun M.A.I. - M.Ap.N. şi Planul roşu de intervenţie) şi a procedurilor de acţiune, testarea capacităţii de reacţie şi intervenţie între forţele participante la exerciţiu, identificarea disfuncţionalităţilor şi stabilirea căilor de perfecţionare a acestor activităţi”, se mai arată în comunicatul ISU Brăila.
Deşi studiile de specialitate arătă că în judeţul Brăila riscul pentru alunecarea terenului este scăzut, pentru municipiu, probabilitatea producerii unor astfel de fenomene este medie spre mare. “Din punct de vedere al vulnerabilităţii la hazarde naturale a teritoriului, judeţul Brăila, situat în estul Câmpiei Române la confluenţa Siretului şi a Călmăţuiului cu Dunărea, reprezintă un areal cu potenţial scăzut de manifestare a proceselor geologice dinamice actuale - alunecările de teren. Conform studiului realizat de IPTANA în 2007 - «Identificarea şi delimitarea hazardurilor naturale (cutremure, alunecări de teren şi inundaţii). Hărţi de hazard la nivelul teritoriului judeţean Secţiunea III. Regiunea 2 - (Sud-Est): Judeţul Brăila» pe teritoriul judeţului procesele geomorfologice sunt reprezentate cu precădere prin sufoziuni, tasări, procese eoliene în câmpurile 20 tabulare, la care se adaugă cele specifice luncilor precum şi subsidenţa din Câmpia Siretului Inferior. În lungul terasei Dunării, pe teritoriul municipiului Brăila se dispun suprafeţe înguste, alungite şi cu aspect zimţat, caracterizate prin probabilitate medie-mare de producere a alunecărilor de teren”, se mai arată în comunicatul de presă. În aceste condiţii, autorităţile au luat o serie de măsuri pentru a reduce riscul alunecărilor. Spre exemplu, în municipiul Brăila, pe o distanţă de 15 kilometri, au fost taluzate, terasate şi consolidate cu beton sau prin plantare de arbori limitele de est şi de nord ale localităţii.
