* fostul senator brăilean Ionel Alexandru a comentat cu o zi înainte ca judecătorii CCR să se pronunțe în privința sesizării Avocatului Poporului pe tema amenzilor aplicate pentru nerespectarea restricțiilor pe durata stării de urgență * acesta a afirmat că Legea 453/2004 privind starea de urgență și de asediu conține elemente neconstituționale care au fost introduse pe vremea când Adrian Năstase spera să ajungă președintele României
Fostul senator brăilean Ionel Alexandru a dorit să atragă atenția asupra problemelor de constituționalitate legate de amenzile date pe durata stării de urgență, chiar cu o zi înainte ca judecătorii Curții Constituționale să se pronunțe în acest sens. Mai exact, Alexandru a precizat că problema este mai amplă, în sensul că decretul emis de președintele Klaus Iohannis privind starea de urgență, deși legal, nu este tocmai constituțional, deoarece șeful statului nu are voie să emită legi, ci doar Parlamentul. Acesta a explicat că ”portița” prin care s-a făcut acest lucru vine de pe vremea PDSR-ului, când s-au introdus articole în Legea 453 privind regimul stării de alertă și de urgență, tocmai pentru că șeful partidului la vremea respectivă, Adrian Năstase, se pregătea să candideze și visa să devină președintele României.
”Vreau să fac un comentariu privind Legea 453/2004 privind starea de urgență și starea de asediu, la care am participat în Senat atunci când a fost elaborată. Eu consider că unele aspecte din Legea 453 privind starea de urgență și de asediu sunt neconstituționale și afirm acest lucru din următoarele motive. În Ordonanța de urgență nr. 1/1999, cea inițială, a lui Radu Vasile, la art. 14 s-a adăugat prin Legea 453, o nouă literă c), alin 1 care cuprinde următoarele: «Măsurile de primă urgență care urmează a fi luate». Se referă la măsurile luate prin decretul prezidențial, care urma să stabilească această stare. În cazul de față, decretul 195/2020 al președintelui Klaus Iohannis. Ce prevede acest decret? La art. 2, la literele a - h, sunt restrânse drepturile și libertățile cetățenești. Restrângeri care sunt continuate și în cele două anexe ale decretului prezidențial. Acum, în cazul de față este al lui Iohannis, dar pot urma și alte decrete, care vor fi date mai târziu. Cert este că până acum nu a mai fost stare de urgență. Constituția României, de exemplu, se referă la dreptul de mișcare, adică libera circulație. Dreptul la liberă circulație în țară și în străinătate este garantat. Legea stabilește condițiile exercitării acestui drept. Decretul prezidențial chiar din prima fază restrânge dreptul de mișcare al cetățenilor. Adică nu poți să mergi după ora 22:00, trebuie să ai declarație pe proprie răspundere în timpul zilei, cei peste 65 de ani nu au voie să iasă decât între anumite ore. Și așa mai departe. Sunt și altele. Constituția României, la art. 53 stabilește, citez: «Drepturile și libertățile cetățenești nu pot fi restrânse decât prin lege». Legea cine o dă? Parlamentul, că el are drept legislativ. În consecință, așa cum știți, Constituția stabilește că președintele României nu are drept de legiferare. El are doar un aspect executiv, dar nu are dreptul să dea legi. Asta se știe foarte clar! În consecință, practic, Legea 453/2004 îi conferă președintelui - în cazul de față, Klaus Iohannis -, un drept neconstituțional. Acela de a legifera. Cu alte cuvinte, practic această lege este neconstituțională”, a declarat Alexandru.
De la legea PDSR până la decretul lui Iohannis
Chiar și așa, fostul senator a dorit să sublinieze că președintele României a acționat cât se poate de legal în acest context, deoarece Legea 453 este în vigoare și îi permitea să facă acest lucru. Potrivit lui Alexandru, acesta a ”lucrat cu materialul clientului”, deci pe baza unor modificări aduse tocmai de PSD-iști, la comanda lui Adrian Năstase.
”Adică tocmai cu această lege a PDSR-ului. Pentru că atunci, în 2004 așa se numea PSD-ul. Lege elaborată la ordinul lui Adrian Năstase care era atunci președintele PSD-ului actual. Cunosc aceste aspecte ale legii, deoarece eram senator în acel moment. Îmi aduc aminte că în grupul parlamentar PRM, din care făceam parte, i-am atras atenția președintelui Corneliu Vadim Tudor cu privire la acest aspect. Iar în dezbaterile din Senat, am intervenit și am arătat că legea, practic, conferă președintelui țării dreptul de a da decrete-legi. Așa cum făcea regele Carol al II-lea în etapa domniei sale autoritare. Mă refer la perioada '38 - '40. Ce s-a întâmplat? PDSR-ul de atunci, actualul PSD, cu toate acestea a votat legea neschimbată, la ordinele președintelui Adrian Năstase. În condițiile în care, știți că în 2004, acesta trebuia să candideze la președinție, lucru pe care l-a și făcut. Credea că va ieși președinte și că în anumite situații de criză - așa cum a fost aceasta de acum, dar și atunci puteau să apară astfel de situații -, să aibă puteri nelimitate. Concluzia? «Nu este pentru cine se pregătește, ci este pentru cine se nimerește». Așa că în momentul de față, președintele Klaus Iohannis a procedat legal”, a adăugat Alexandru.
Sursa citată nu știa la momentul convorbirii telefonice, dacă legea a fost sau nu atacată la Curtea Constituțională, însă a dorit să precizeze că dacă acest lucru se va întâmpla, în mod cert decizia va fi cât se poate de clară în această direcție, iar cele mai bine de 300.000 de amenzi date pe durata stării de urgență vor fi anulate.
Ionel Alexandru a insistat pe ideea că starea de urgență ar fi trebuit dată prin lege în Parlament și nu prin decret prezidențial, iar drepturile și libertățile cetățenești, dar în mod special libertatea de exprimare și libertatea mass-media nu ar fi trebuit niciodată îngrădite în vreun fel, făcând referire la faptul că, din punctul său de vedere, deja s-au comis abuzuri, iar unele site-uri au fost închise.
”S-a ajuns chiar la cenzură. S-au desființat anumite site-uri ale presei. Este un abuz al puterii. Constituția spune clar că cenzura de orice fel este interzisă. Nicio publicație nu poate fi suprimată! Absolut niciun site, nici-un ziar nu are dreptul să fie desființat, conform Constituției. Vorba aceea, a fost Ziua Presei și ar trebui să apărăm presa, ca libertate de exprimare. Nu?! Eu nu vreau să spun altceva. Dar trebuie să intrăm în legalitate. Pentru că altfel se pot găsi mulți care, cu avocați buni, pot da peste cap deciziile date de guvernanți. Oricum, libertatea de mișcare este inviolabilă”, a mai precizat fostul senator, precizând că lucrurile nu trebuie lăsate să degenereze, deoarece pașii către un regim dictatorial se fac întotdeauna încetul cu încetul.
