• profesorul Ionel Alexandru a ţinut să comenteze faptul că cercetările în Dosarul Revoluţiei au fost extinse in rem, cu precizarea că, deşi acţiunea e binevenită, din punctul său de vedere „diversioniştii nu vor putea fi găsiţi”
Fostul consilier municipal, profesorul Ionel Alexandru, a reacţionat prompt la aflarea veştii redeschiderii Dosarului Revoluţiei in rem, în contextul în care anchetatorii au anunţat că vor fi investigate şi fapte comise după 22 decembrie, deşi înainte s-a constatat că nu sunt indicii privind infracţiuni. Alexandru ne-a contactat pentru a-şi exprima punctul de vedere, în contextul în care a făcut parte din prima comisie de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989.
„Vreau să fac acest comentariu şi ţinând cont de faptul că e implicată şi Brăila cu 44 de morţi şi vreo 100 de răniţi, plus arestaţi şi aşa mai departe. Redeschiderea dosarului Revoluţiei prin cercetarea in rem a conducerii politice şi militare de după decembrie 1989, acuzată de crime contra umanităţii arată o problemă dureroasă din istoria recentă a României. Se ştie foarte bine că au murit peste 1.000 de oameni şi au fost răniţi aproape vreo 3.000 după căderea conducerii comuniste în 22 decembrie 1989. Principalii vinovaţi văd că sunt acuzaţi după aproape 27 de ani. Se vorbeşte despre conducerea politică şi militară. Conducerea politică adică Ion Iliescu, care reprezenta un organism ales ad hoc şi nu avea autoritate, practic. Şi conducerea militară. Aceasta avea autoritate, deoarece era o conducere legală, aleasă şi aşa mai departe. Doar că din conducerea militară practic în momentul de faţă nu mai există nimeni. Cine a condus atunci? Victor Atanasie Stănculescu şi Ştefan Guşă. Ambii sunt decedaţi. În condiţiile cercetărilor care au avut loc în cele două comisii - eu am făcut parte din prima -, s-au descoperit cam 90% din vinovaţi. Adică se ştie cine a tras, pe cine a lovit şi aşa mai departe. Dar nu aceasta este problema, pentru că aceştia sunt vinovaţii efectivi, care au acţionat la ordin. Vinovaţii morali sunt cei care au creat diversiunea. Adică aşa-zişii terorişti. Despre aceştia nu cred că vom ajunge niciodată să aflăm adevărul”, a declarat Alexandru, cu precizarea că documentele care ar fi putut face lumină în privinţa acestora s-au distrus în timpul Revoluţiei, chiar şi după.
Alexandru a dorit să dea şi un exemplu personal pentru a reliefa de ce consideră că nu vor mai putea fi stabiliţi vinovaţii în ceea ce priveşte diversiunea terorismului.
„La noi în Brăila a început să se tragă în 23 decembrie, deci la o zi după căderea lui Ceuşescu, iar pe 24 dimineaţa plecam de la Casa Albă spre fosta tipografie din faţa Portului, de lângă gara fluvială, unde eram colaborator la noul ziar Libertatea. De acolo am mers pe Danubiului până în Centru. Vreau să vă spun că peste tot se trăgea, dar nu murea nimeni. Nu cădea nimeni. Erau simulatoare, practic. Deci, cine a dorit să creeze această diversiune, panică şi haos să se împuşte militarii între ei, revoluţionarii şi aşa mai departe? Aici e problema. E bine că se redeschide dosarul, vor fi stabiliţi vinovaţii morali, pentru că mai trăiesc o parte: cei care erau la televiziuni, care îndemnau populaţia şi care au creat o atmosferă de teroare. Dar cei care au creat această diversiune a terorismului, nu mai au cum să apară. Nu s-a găsit niciunul până în momentul acesta. Nu au cum să mai fie pedepsiţi, pentru că nu văd ca vreunul să recunoască acest lucru”, a conchis sursa citată.
Precizăm că procurorii militari au anunţat în urmă cu câteva zile că cercetările în Dosarul Revoluţiei au fost extinse in rem, anchetatorii precizând că vor fi investigate inclusiv fapte comise după 22 decembrie, perioadă în legătură cu care, anterior, s-a constatat că nu sunt indicii privind infracţiuni.
