* membru al Adunării Constituante, fostul senator brăilean Ionel Alexandru a ținut să precizeze că președintele României nu este obligat să pună imediat în aplicare hotărârea CCR privind revocarea șefei DNA așa cum se sugerează în spațiul public * acesta a avertizat și asupra pericolului ca România să revină la situația Guvernului Adrian Năstase, când ministrul Justiției stabilea activitatea procurorilor * mai mult, acesta afirmă că se induce în mod greșit ideea că președintele poate fi suspendat și reinstalat, fără un referendum privind revocarea acestuia din funcție
Fostul senator brăilean Ionel Alexandru s-a arătat consternat de modul în care se desfășoară lucrurile la nivel național privind luptele politice pentru controlul Justiției. Membru al Adunării Constituante, acesta a venit la redacția “Obiectiv - Vocea Brăilei” însoțit de “Geneza Constituției României 1991” care cuprinde lucrările Constituantei, dar și “înarmat” cu Constituția României, pentru a reliefa anumite aspecte pe care Alexandru consideră că mulți le interpretează în mod eronat sau după bunul plac.
Acesta a dorit să tragă un semnal de alarmă legat de faptul că riscăm ca activitatea procurorilor în România să fie din nou sub controlul Ministrului Justiției, așa cum se întâmpla în perioada Guvernului Adrian Năstase, deci indirect, sub control politic. Acesta a amintit faptul că la momentul discuțiilor din Adunarea Constituantă a venit cu un amendament care viza ca “Procurorii numiți de președintele României (adică procurorul general și procurorii adjuncți, în cazul de față șeful DNA), își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, imparțialității și controlului ierarhic, sub autoritatea procurorului general”, însă nu a fost acceptat. În schimb, forma actuală din Constituție referitoare la acest aspect este că “Procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, imparțialității și controlului ierarhic sub autoritatea Ministrului Justiției”.
“Conform Art. 110 al Constituției, «fiecare membru al Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalți membri pentru activitatea Guvernului și pentru actele acestuia». Cu alte cuvinte, în momentul de față Ministrul Justiției, care este independent, în realitate răspunde politic față de actele Guvernului. Deci este tot politic, până la urmă. Deci Justiția ar putea să fie subordonată politicului, dacă nu se respectă niște lucruri care se stabilesc clar în acest amendament admis: e vorba de principiul legalității și imparțialității. Aici trebuie ca Ministrul Justiției să facă o delimitare în activitatea sa încât să respecte aceste principii fără de care ne întoarcem la perioada dinaintea intrării României în NATO, mă refer la perioada de până la Guvernul Adrian Năstase, când așa cum bine știm cu toții, fostul ministru al Justiției, doamna Rodica Stănoiu stabilea modul în care trebuia să acționeze procurorii. Cu alte cuvinte, nu respecta practic principiul imparțialității și al legalității Constituției. Vă spun că nu am dori să ne întoarcem la așa ceva!”, a avertizat Alexandru.
Alexandru subliniază că deciziile CCR au efect în viitor și nu în prezent
Cât despre scandalul războiului PSD vs. președintele Klaus Iohannis privind independența Justiției în România și demiterea șefei DNA Laura Codruța Kovesi, Alexadru susține că se exagerează cu faptul că șeful statului este obligat să pună imediat în aplicare decizia Curții Constituționale.
“Conform articolului 147 legat de deciziile Curții Constituționale, la aliniatul 4, se subliniază clar în Constituția României: «Deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor». Cu alte cuvinte, deciziile Curții Constituționale privind revocarea procurorului general adjunct, șeful DNA, nu se încadrează în acest articol. În sensul că, așa cum spune la aliniatul 4, o astfel de decizie are putere numai pentru viitor. Adică pentru procurorul actual nu are niciun efect. Viitorul procuror general adjunct, șeful DNA-ului poate fi supus deciziei Curții Constituționale. Cu alte cuvinte, degeaba spun PSD-iștii să o schimbe pe persoana actuală - nu vorbesc despre cine e vorba, putea să fie oricine, nu are importanță -, atât timp cât deciziile CCR sunt «pentru viitor». E foarte clar! Ei nu pot lua o decizie pentru prezent ci pentru viitor. Am văzut că sunt unii postaci care vorbesc fără să vadă textul Constituției. Să citească exact ce scrie acolo!”, a afirmat Alexandru, revoltat.
În legătură cu intenția PSD-iștilor de a-l suspenda pe președintele Klaus Iohannis pentru că nu pune în aplicare decizia CCR legată de șefa DNA, Alexandru susține că din nou se încearcă o fentare a Constituției. Mai exact, acesta a precizat că nu se poate discuta doar despre suspendarea președintelui și eventual reîntregirea drepturilor acestuia după o perioadă, fără declanșarea automată a unui referendum pentru demiterea sa.
“Articolul 95 din Constituție se referă la acest aspect. «În cazul săvârșirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției președintele poate fi suspendat din funcție de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună, cu votul majorității deputaților și senatorilor, după consultarea Curții Constituționale. Președintele poate da Parlamentului explicații cu privire la faptele ce se impută». Și deocamdată președintele Klaus Iohannis a cerut timp ca să i se clarifice anumite aspecte ale deciziei Curții. Lucru care este și normal ca să poată să pună în practică o decizie a Curții Constituționale. Se interpretează ideea că el poate fi suspendat fără organizarea unui referendum. Aici revenim la ce s-a discutat în Adunarea Constituantă. Suspendarea și demiterea sunt în strânsă legătură una cu alta. Practic, suspendarea reprezintă prima etapă, iar a doua etapă este demiterea care se face în urma unui referendum. Ele nu pot fi despărțite așa cum susțin anumite persoane. În realitate, lor le este frică de un referendum. Vor doar să câștige timp. Spun că îl suspendă, după care anulează suspendarea - lucru ilegal. Că își fac treaba și după aceea îi redau atribuțiile președintelui. Ceea ce reprezintă de fapt, în realitate, o lovitură de stat de tip Parlamentar. Nu se respectă Constituția și se caută aplicarea doar a unor etape în mod ilegal”, a conchis fostul senator.
