• asta a declarat fostul senator brăilean, prof. Ionel Alexandru, despre Revoluţia Română împotriva regimului comunist din Decembrie 1989 • acesta a dorit să sublinieze importanţa contextului istoric din Europa la vremea respectivă
Fost senator de Brăila, profesorul de istorie Ionel Alexandru a vorbit, recent, despre importanţa faptelor de eroism petrecute în urmă cu 30 de ani, în timpul Revoluţiei Române. Plecând de la ideea că toată lumea se concentrează pe evenimentele sângeroase petrecute atunci în România, acesta a dorit să prezinte pe scurt contextul istoric şi geopolitic de la vremea respectivă, pentru a se înţelege mai clar că întâmplările din ţara noastră din Decembrie 1989 nu au fost atât de diferite de ceea ce se petrecea în statele din Europa, din păcate, doar mult mai violente.
“Revoluţia din 1989 care a avut loc în Estul Europei a fost una anticomunistă. Ea s-a desfăşurat la exact 200 de ani de la prima revoluţie burgheză clasică: Revoluţia Franceză. În legătură cu evenimentele din 1989 din Estul Europei, cu toate că s-a încercat o reformare a sistemului, prin ideologii şi conducătorii URSS-ului de atunci - mă refer la Mihail Gobaciov şi la Alexandr Iakovlev, care voiau Perestroika, adică reformarea comunismului -, s-a constatat că în realitate comunismul nu putea fi reformat, ci trebuia să fie înlăturat, înlocuit total. Lucru care s-a şi confirmat în final. Această revoluţie s-a desfăşurat, de fapt, între 1989 şi 1991. Ea a avut un caracter paşnic în majoritatea ţărilor europene unde se produseseră aşa-numitele «revoluţii de catifea». Dar în România şi în URSS a avut un caracter violent. În România a fost o revoluţie sângeroasă. A pornit ca o revoltă împotriva Regimului Ceauşescu, care nu dorea sub niciun chip să se reformeze şi, cu atât mai mult, să piardă puterea. Şi s-a transformat în Revoluţie prin ieşirea în masă a poporului român în stradă, împotriva regimului comunist. Sub lozinca: «Jos Comunismul! Nu mai dorim reforme de tip perestroikist»! În URSS, a avut loc schimbarea în 1991 prin lovitura de stat a lui Ghennadi Ianaev, care a eşuat, şi prin autodestrămarea Uniunii Sovietice. Aceasta s-a desfăşurat în decembrie 1991 prin Acordurile de la Minsk”, a declarat Alexandru.
Revenind la ceea ce s-a întâmplat la vremea respectivă în România, profesorul a ţinut să precizeze că deşi mulţi decidenţi de la vremea respectivă nu îi vedeau pe români în stare să dărâme Regimul Ceauşescu, acest lucru s-a întâmplat, însă cu sacrificii extrem de grele.
“Revoluţia Română a reprezentat un exemplu pentru Europa de dăruire şi de eroism pentru libertate, cu toate că alţii nu ne considerau în stare de aşa ceva. Ce s-a întâmplat după 22 Decembrie, este însă cu totul altceva”, a conchis Alexandru.
