• fostul senator brăilean Ionel Alexandru a povestit în ce context a avut loc schimbarea datei de 23 august, Ziua Naţională a României în perioada regimului comunist, cu cea de 1 Decembrie, în 1990 • acesta a făcut parte dintre iniţiatorii proiectului de lege şi susţine că dacă nu ar fi grăbit lucrurile la vremea respectivă, în primul an de după Revoluţie, românii riscau să sărbătorească Ziua Naţională tot pe 23 august
Fostul senator de Brăila Ionel Alexandru a dorit să povestească pe scurt momentul de după Revoluţia din 1989 când parlamentarii au decis că este cazul să renunţe la sărbătoarea din 23 august şi să aleagă o altă dată pentru Ziua Naţională a României. Acesta a punctat că a fost unul dintre iniţiatorii acestui proiect de lege, cu menţiunea că dacă nu ar fi făcut tot posibilul să urgenteze lucrurile la vremea respectivă, românii riscau să sărbătorească Ziua Naţională tot în perioada aleasă de regimul comunist.
“Am avut onoarea de a face parte din primul Parlament în calitate de senator, totodată fericirea de a fi iniţiatorul principal al proiectului de lege care hotăra ca 1 Decembrie să devină Ziua Naţională a României. Astăzi se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire şi totodată 28 de ani de la prima aniversare a Zilei Naţionale a României pe 1 Decembrie. Evenimentul s-a petrecut în data de 24 iulie 1990, când discutând în Senat cu colegul meu, senatorul Văsălie Moiş, am arătat că urma să intrăm în vacanţa parlamentară şi să rămânem tot cu Ziua Naţională pe 23 august, aşa cum era stabilită de regimul comunist. De aceea, am propus în calitate de istoric, să hotărâm ca noua zi naţională să fie data de 1 Decembrie, în amintirea zilei Unirii tuturor românilor din 1918, conform rezoluţiei Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia”, a declarat Alexandru.
Acesta a povestit că alături de senatorul de Satu Mare Văsălie Moiş, a format grupul de iniţiativă, însă pentru că erau de părere că această problemă era prea importantă pentru a fi dezbătută de doar două persoane, au luat decizia constituirii unei comisii senatoriale şi au lansat invitaţii la nivelul parlamentarilor de atunci.
“Personal, am căutat atunci unii colegi, chiar în acea zi, pe la grupurile parlamentare, reuşind să adun un număr de 20 de senatori pentru a semna proiectul de lege. Dintre aceştia menţionez pe Ion Predescu, fostul judecător al Curţii Constituţionale şi Ministrul Justiţiei, Gheorghe Dumitraşcu, Doru Tărăcilă şi alţii din partea FSN-ului. Iar din rândurile opoziţiei au semnat academicianul Caius Iacob, era senator al PNŢCD-ului, şi Ionel Săndulescu senator PNL. Culmea, şi de la UDMR i-am convins pe 3 dintre senatorii lor şi anume: Verestoy Attila, Kozsokar Gabor şi Ciha Tamaş. În paranteză fiind spus, astăzi UDMR-ul, care a avut atunci 3 iniţiatori -, s-a trezit să conteste evenimentul privind Marea Unire.
Revenind, aceasta a fost comisia iniţială, conform procesului verbal. Deoarece şi alţi senatori au solicitat să semneze, ulterior comisia a ajuns până la urmă la 46 de membri. Textul legii a fost votat în Senat, în unanimitate şi trimis la Adunarea Deputaţilor a doua zi, pe 25 iulie. Pe 27 iulie el a fost discutat în Adunarea Deputaţilor care l-a completat cu aliniatul următor: «Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 903 din 18 august 1949 privind declararea zilei de 23 august ca sărbătoare naţională, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi, se abrogă». Pentru că trebuia anulată vechea lege. Textul completat a fost retrimis la Senat, care l-a votat în unanimitate în 30 iulie, Adunarea Deputaţilor votându-l, la fel, tot pe 30 iulie 1990. De menţionat că unii deputaţi ai opoziţiei de atunci au încercat să propună în discuţiile care au avut loc, ca Ziua Naţională să fie data de 10 Mai - Ziua Monarhiei. Dar, în final, au acceptat data de 1 Decembrie ca Ziua Naţională a României. Legea a fost semnată şi promulgată de preşedintele Ion Iliescu în 31 iulie 1990, fiind publicată în Monitorul Oficial al României în 1 august 1990”, a conchis Alexandru.
