* duminică au loc atât alegerile locale, cât şi cele pentru Parlamentul European * urnele se vor deschide dimineaţa, la ora 07.00, şi se vor închide seara, la ora 22.00 * brăilenii vor primi cinci buletine de vot: unul pentru primar, unul pentru consilieri municipali, unul pentru preşedinte CJ, unul pentru consilieri judeţeni şi unul pentru alegerea europarlamentarilor români * opt candidaţi s-au înscris în cursa pentru Primăria Brăila, iar alţi şapte candidaţi se „bat” pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean * la Parlamentul European cetăţenii au la dispoziţie 16 opţiuni, 12 partide şi patru candidaţi independenţi
Duminică, 9 iunie, brăilenii sunt aşteptaţi la vot! Sunt două scrutine importante, unul pentru alegerea primarului şi consilierilor locali, respectiv preşedintele Consiliului Judeţean şi consilierii judeţeni, iar cel de-al doilea pentru desemnarea membrilor României în Parlamentul European. În total s-au organizat
284 secţii de votare, 140 în municipiu şi 144 în judeţul Brăila.
La alegerile locale, la startul „cursei” electorale se află șapte candidaţi pentru fotoliul de primar al Municipiului Brăila şi opt candidați se luptă pentru conducerea Consiliului Județean Brăila. De asemenea, opt partide propun echipe pentru CJ Brăila, în timp ce pentru CLM Brăila sunt nouă propuneri de liste din partea partidelor și una din partea unui candidat independent.
În ceea ce privește scrutinul pentru Parlamentul European, sunt 12 formațiuni politice/alianțe electorale înscrise și patru candidați independenți.
Mandatul aleşilor locali este de patru ani, iar cel al europarlamentarilor de 5 ani.
Cine poate vota pe 9 iunie?
La alegerile locale şi europarlamentare de duminică pot vota cetățenii români care au împlinit vârsta de 18 ani, inclusiv cei care împlinesc această vârstă în ziua alegerilor.
În schimb, nu pot participa la vot debilii sau alienații mintal (puși sub interdicție) sau persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.
Unde se poate vota pe 9 iunie?
Cele două scrutine au reguli diferite în legătură cu locul în care se poate exercita dreptul la vot. Astfel, la alegerile locale, potrivit Legii 115/2015, votul se poate exercita la secţiile la care sunt arondaţi cu domiciliul sau reşedinţa, adică trebuie să fie prezenţi în comuna, orașul sau municipiul din buletin. Pentru a afla care este secția la care vă puteţi exprime opțiunile electorale puteţi consulta Registrul Electoral.
În ceea ce priveşte scrutinul pentru Parlamentul European, legea stabilește că cetăţenii pot vota la secția de care aparțin cu domiciliul sau reședința sau la orice secţie din ţară sau străinătate, fiind înscris în listele electorale suplimentare.
5 buletine de vot
Pentru că cele două alegeri, locale şi europarlamentare, se desfăşoară simultan, alegătorii vor primi un set de cinci buletine de vot, după cum urmează:
- pentru alegerea reprezentanţilor români în Parlamentul European
- pentru alegerea preşedintelui Consiliului Judeţean
- pentru alegerea Consiliului Judeţean
- pentru alegerea primarului
- pentru alegerea Consiliului local Municipal
Secţiile se deschid la ora 07.00 şi se închid la ora 22.00
Marea noutate la aceste alegeri de duminică este că secţiile de vot se deschid la ora 7.00 şi se închid la ora 22.00 (la scrutinele precedente votare s-a încheiat la ora 21.00). Totuși, dacă există alegători care, la ora 22.00, se află la sediul secției de votare sau se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot, aceştia vor putea să-și exercite dreptul de vot până la ora 23:59.
Votul se poate exprima doar după prezentarea unui act de identitate valabil, care poate fi:
- cartea de identitate
- cartea electronică de identitate
- cartea de identitate provizorie
- buletinul de identitate
- pașaportul diplomatic
- pașaportul diplomatic electronic
- pașaportul de serviciu
- pașaportul de serviciu electronic
- pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic sau pașaportul simplu temporar.
- carnetul de serviciu militar (în cazul şcolilor militare)
La intrarea în secţia de votare, operatorul de calculator scanează actul de identitate şi apoi cetăţenii vor fi îndrumaţi către masa la care se află membrii biroului electoral, unde vor primi buletinele de vot și o ștampilă. Fiecare alegător va intra apoi singur în cabina de vot (doar în cazuri speciale i se permite să intre însoțit), aplică ștampila pe candidatul/ partidul dorit. Alegătorii pot pune ştampila pe fiecare din cele cinci buletine de vot şi vor avea la dispoziţie, pentru prima dată, o tuşieră pe care va putea să o utilizeze în cazul în care nu se mai vede foarte bine ştampila după ce a fost aplicată. Puteți să vă exercitați dreptul de vot pentru ambele tipuri de alegeri sau doar pentru unul dintre ele.
După ce veţi ieşi din cabină, veţi introduce buletinele în fiecare dintre cele cinci urne. Veţi preda ștampila iar unul dintre membrii biroului electoral aplică pe actul de identitate al alegătorului o ștampilă (autocolant) cu mențiune “VOTAT 09.06.2024”.
Atenţie la cum aplicaţi ştampila de vot!
Ştampila de vot trebuie aplicată pe un singur patrulater de vot de pe buletinul de vot, în așa fel încât opțiunea alegătorului să fie clară. Votul este valabil în cazul în care, deși ștampila aplicată a depășit limitele patrulaterului, opțiunea alegătorului este evidentă.
În schimb, buletinele de vot pe care nu a fost aplicată corect ștampila „VOTAT” sau pe care ștampila a fost aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara patrulaterelor sunt declarate nule. După ce aţi votat, îndoiţi buletinele de vot astfel încât pagina goală cu ştampila de control a secției de votare să rămână în afară. Introduceţi-le apoi în urna corespunzătorare astfel încât să nu se deschidă.
Potrivit legii, fotografierea sau filmarea prin orice mijloace a buletinului de vot este interzisă şi constituie contravenţie.
Pe cine au aruncat în „luptă” partidele de la Brăila la alegerile locale?
Ordinea pe buletinele de vot pentru alegerea primarului municipiului Brăila:
1. Cătălin Canciu (Partidul Național Liberal)
2. Marian Dragomir (Partidul Social Democrat)
3. Florin Cârligea (Partidul Alianța pentru Unirea Românilor)
4. Dorin Bucă (Partidul Național Conservator Român)
5. Gabriel Monu Musceleanu (Partidul SOS România)
6. Marcel Gurgu (Partidul Socialist Român)
7. Nicuşor Ciocan (Alianța Dreapta Unită-USR-PMP-Forța Dreptei - Dreapta Unită)
Ordinea pe buletinele de vot pentru Consiliul Local Municipal Brăila:
1. Partidul Național Liberal (PNL)
2. Partidul Social Democrat (PSD)
3. Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)
4. Partidul Național Conservator Român (PNCR)
5. Partidul SOS România (SOS RO)
6. Partidul Socialist Român (PSR)
7. Alianța Dreapta Unită-USR-PMP-Forța Dreptei (Dreapta Unită)
8. Partidul România Puternică (PRP)
9. Partidul Umanist Social Liberal (PUSL)
10. Gălbinaș Sorin – candidat independent
Ordinea pe buletinele de vot pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Brăila:
1. Alexandru Popa (Partidul Național Liberal)
2. Francisk Iulian Chiriac (Partidul Social Democrat)
3. Marian Simion (AUR)
4. Ionuț Valentin Andrei (Partidul Național Conservator Român)
5. Antoneta Ioniță (Alianța Dreapta Unită-USR-PMP-Forța Dreptei)
6. Gela Cervis (Partidul Umanist Social Liberal - PUSL)
7. Adrian Corneliu Răureanu (Partidul SOS România)
8. Neculai Fătu (Partidul Socialist Român)
Ordinea pentru funcția de consilier județean în Consiliul Județean Brăila:
1. Partidul Național Liberal (PNL)
2. Partidul Social Democrat (PSD)
3. Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)
4. Partidul Național Conservator Român (PNCR)
5. Alianța Dreapta Unită-USR-PMP-Forța Dreptei (Dreapta Unită)
6. Partidul Umanist Social Liberal (PUSL)
7. Partidul SOS România (SOS RO)
8. Partidul Socialist Român (PSR)
Opțiunile pentru Parlamentul European!
1. Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) - lista este deschisă de Iuliu Winkler (actual europarlamentar)
2. Alianţa Electorală PSD- PNL - lista este deschisă de actualul europarlamentar PSD Brăila Mihai Tudose, urmat de Rareș-Ioan Bogdan din partea PNL și de senatorul Gabriela Firea, pe 3, tot de la PSD.
3. Partidul Reînnoim Proiectul European al României (REPER) - lista este deschisă de Dacian Cioloș, urmat de Victoria-Ramona Strugariu și Dragoș-Nicolae Pîslaru (de asemenea europarlamentari).
4. Alianţa AUR - lista este deschisă de Vasile Tehereș-Cristian, urmat de Claudiu-Richard Târziu.
5. Partidul Umanist Social Liberal - lista este deschisă de Cristian Barbu (profesor universitar)
6. Alianţa Dreapta Unită USR-PMP-Forţa Dreptei - lista este deschisă de Dan-Ilie Barna (deputat USR) de Vlad Vasile-Voiculescu și de Eugen Tomac (europarlamentar PMP).
7. România Socialistă - lista este deschisă de Lucia Stanciu
8. Partidul România Mare - lista este deschisă de Dorel-Constantin Onaca (lector universitar)
9. Partidul Patrioţilor - lista este deschisă de Iulian Surgiu (administrator)
10. Partidul Alternativa Dreaptă - lista este deschisă de Dorina-Adela Mîrza (specialist marketing)
11. Partidul S.O.S. România - lista este deschisă de Diana Iovanovici Șoșoacă și Luis Lazarus
12. Partidul Diaspora Unită - lista este deschisă de Florin Călinescu (fermier)
14. Gheorghe Vlad-Dan (candidat independent)
13. Pîrvănescu Paula-Marinela (candidat independent)
15. Ștefănuță Nicolae-Bogdănel (candidat independent)
16. Șoșoacă Dumitru-Silvestru (candidat independent)
