* ca de fiecare dată când nivelul Dunării este în scădere, lacul sărat de lângă Brăila a început să sece * spre deosebire de anii trecuţi, posibilităţile de alimentare cu apă din canalele de irigaţii sunt acum aproape nule
Seceta fără precedent din acest an afectează dramatic şi nivelul apei din cele două lacuri ale staţiunii balneoclimaterice Lacu Sărat. Dând timpul înapoi, în 1957 lacul a secat aproape complet, iar probleme grave au fost şi în 1990, iar în 2019 şi 2020 a fost necesară alimentarea cu apă din Dunăre a lacului sărat 2 (şi aşa dulcicol), pentru ca de aici apa să ajungă, pe sub calea ferată şi drumul comunal (DC)8, în lacul sărat 1, cel care este exploatat balneoclimateric. Acum, seceta cumplită scoate din ecuaţie aprovizionarea cu apă din Dunăre.
Cât de importantă a fost menţinerea echilibrului hidrologic, a gradului de mineralizare şi păstrarea calităţilor terapeutice a nămolului sapropelic a stat în atenţia (încă din anii 1850) a numeroşi cercetători şi oameni de ştiinţă (români şi străini) care au analizat efectiv evoluţia a “n” parametri, dar şi a pânzei freatice din zona lacului, ori aflată la o distanţă mai mare. Plus intervenţia, nu mereu fericită, a omului. Aflăm astfel de detalii din prestigioasa lucrare ştiinţifică “Rezervaţii naturale, zone protejate şi monumente ale naturii din ţinuturile Brăilei”, editată în 1993. Perioadă când simpozioane dedicate acestor zone, dar şi o comisie prefecturală constituită în 11 octombrie 1990, vizau permanent Lacu Sărat. De fapt, în acei ani, cele două lacuri se alimentau freatic şi prin ceea ce rezulta din irigatul puternic extins al culturilor agricole, din ape menajere şi chiar duşurile plajelor sau de la o conductă de apă potabilă, spartă. Ca să nu mai vorbim de rolul hotărâtor al precipitaţiilor din ploi şi zăpezi. Toate acestea au favorizat, firesc şi absolut necesar, menţinerea echilibrului biologic, atât de fragil şi uşor de scăpat de sub control, care să pericliteze viaţa şi rolul celor 60 de plante şi microorganisme cu rol determinant în formarea nămolului, a calităţii terapeutice, inclusiv a apei şi mediului ambient. Iar un elocvent indicator al viabilităţii lacului îl constituie prezenţa acelei vietăţi minuscule de culoare roşie (crustaceu) ”artemia salina”. Aşa cum şi mirosul apei, al nămolului indică o eventuală dereglare a echilibrului biologic.
Dar să revenim la ce se întâmplă acum, când nivelul apei din cele două lacuri a scăzut dramatic, legătura subterană de aprovizionare fiind practic complet uscată şi obturată de bălării. Referitor la lacul sărat 2, acesta este mai bine de jumătate secat, aşa cum uscatul a cuprins în mare parte şi lacul sărat 1. “La jumătatea acestuia, adâncimea nu trece de genunchi”, ne-a spus, joi, cineva care tocmai ieşea din apă. De la persoane avizate în domeniu am reţinut următoarele opinii: “Ar trebui reluate forajele hidrologice, privind adâncimea şi direcţia pânzei freatice, dacă mai există acele izvoare perimetrale. Cel mai probabil, apa freatică este afectată/presată şi de construcţiile masive, din beton, ridicate în proximitatea cuvetei lacului”. De asemenea, cei care cunosc situaţia din zona Chiscani - Vărsătura se întreabă dacă nu cumva acele palplanşe metalice încastrate în urmă cu mai bine de zece ani, până la 12 metri, în digul de la Chiscani afectează apele freatice ce ajungeau în cele două lacuri sărate.
În altă ordine de idei, în ciuda unor semnale mai vechi din presă, fără un parapet pe terasamentul DC8, unde abundă bălăriile, vibraţiile de la traficul greu ar putea provoca oricând la un grav accident prin surparea malului dinspre lac. Cum nu sunt în regulă tot felul de improvizaţii de acces în lac (în porţiunea unde nu se plăteşte bilet), risipa de nămol şi aruncatul gunoaielor. Ca să nu mai spunem că unii ”turişti” intră cu maşinile până în buza lacului, unde pun de-un grătar şi aruncă tot felul de gunoaie. Ajung acolo din interiorul staţiunii sau prin legătura spre drumul comunal, unde bariera pusă cândva a fost demult distrusă! De asemenea, nu este în regulă nici prezenţa unei stâne chiar în marginea lacului sărat 2.
