• nici un investitor nu s-a arătat interesat de schema de ajutor financiar gândită acum 2 ani de Primăria Brăila • sprijinul financiar constă în acordarea de reduceri mergând până la 100% la plata impozitului pe clădiri şi terenuri, condiţionat de valoarea investiţiei implementate şi de numărul de locuri de muncă astfel create • pragul minim este de 10% reducere pentru investiţii pornind de la 250.000 euro şi cel puţin 10 job-uri nou create • scutirea integrală la plată intervine abia la investiţii de peste 20 milioane de euro şi mai mult de 1.000 locuri de muncă, în timp ce Focşaniul de exemplu acordă aceeaşi facilitate la un prag mult mai jos
Primăria Brăila ajută doar pe hârtie mediul de afaceri local în crearea de noi locuri de muncă. Deşi există de mai bine de doi ani o hotărâre de Consiliu Local cu ţintă expresă pe acordare a unui sprijin financiar indirect investitorilor dornici să se dezvolte ori să pună bazele unei afaceri în municipiu, ea a fost accesată până acum de ZERO companii. Da, da, aţi citit bine: nici o firmă nu s-a arătat interesată să acceseze schema de minimis gândită de autoritatea locală. Şi nu doar pentru că n-ar fi ştiut de existenţa acestui sprijin, ci, mai degrabă, din cauză că sunt de-a dreptul descurajante condiţiile de eligibilitate în raport cu beneficiul final promis, astfel încât vreo companie să ia în considerare această oportunitate. Un singur exemplu, edificator spunem noi: i se promite firmei care implementează o investiţie de până în 500.000 euro şi crează cel puţin 10 locuri de muncă, acordarea unei reduceri de 10% a impozitului pe clădire şi terenul aferent investiţiei. Dar culmea ridicolului vine când discutăm de scutirea 100% la plata impozitului pe clădire şi teren: se acordă doar pentru investiţii de peste 20 milioane euro şi peste 1.000 de noi locuri de muncă. Adică, vă daţi seama, ce „pleaşcă” pentru investitorii care vin să facă bani la Brăila?! Aşa de atractivă că nici măcar „Yazaki”, cel mai recent mare investitor local, nu s-a obosit să facă demersurile pentru a accesa acest ajutor. Ce-i drept, mai are timp: schema de minimis a Primăriei expiră în decembrie 2018.
Dacă nu ştiaţi, dumneavoastră, domnilor investitori care staţi cu banul la ciorap în aşteptarea unor condiţii optime ca să vă puneţi în aplicare ideea de afaceri şi să creaţi locuri de muncă, Brăila vă promite „paradisul fiscal” dacă alegeţi să vă implementaţi aici proiectul investiţional. Nu este o glumă! Dacă investiţi la noi peste 250.000 euro şi creaţi astfel cel puţin 10 locuri de muncă, municipalitatea vă scuteşte timp de 3 ani de la plata impozitului pe teren şi clădire aferente noii investiţii. Ei bine, nu chiar 3 ani, întrucât schema de minimis în baza căreia se acordă această „enormă” facilitate expiră în decembrie 2018. Ei, ce vă mai impiedicaţi acum de mici detalii! Zău aşa... Lăsând însă gluma la o parte, este cât se poate de adevărat faptul că în august 2014 Consiliul Local Municipal, la acea vreme, a aprobat cu mare tam-tam o schemă de minimis prin care a sperat că va atrage ca albinele la miere, o grămadă de investitori. Este vorba despre HCLM nr 229/28.08.2014 privind „Instituirea schemei de ajutor de minimis privind dezvoltarea regională prin stimularea investiţiilor şi crearea de noi locuri de muncă în Municipiul Brăila”.
Scopul schemei este de susţinere a dezvoltării sectorului IMM-urilor în municipiul nostru, creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă, susţinerea realizării de investiţii, stimularea agenţilor economici care îşi desfăşoară activitatea pe raza administrativ-teritorială a municipiului şi care dezvoltă procese economice cu efecte multiplicatoare în plan economico-social. Sună frumos, nu-i aşa? Însă doar pe hârtie. Dar haideţi să vedem mai în detaliu cum stau lucrurile.
Facilităţile fiscale constau în reducerea sau scutirea de la plata impozitului pe clădiri şi a impozitului/taxei pe teren, în funcţie de valoarea investiţiei efectuate şi a numărului de noi locuri de muncă create ca urmare a realizării investiţiei, după cum urmează: pentru investiţiile care au valoare mai mare de 250.000 euro şi crearea a cel puţin 10 noi locuri de muncă se acordă o reducere de 10% la plata celor două impozite, 20% pentru o investiţie mai mare de 500.000 euro şi 20 de noi locuri de muncă, 30% pentru investiţii de peste 0,75 milioane euro şi 30 de locuri de muncă, 40% pentru investiţii mai mari de 1 milion euro şi 40 locuri de muncă, 50% pentru 5 milioane euro şi 100 noi locuri de muncă, 60% pentru investiţii de peste 10 milioane euro şi mai mult de 250 de noi locuri de muncă, 70% pentru 15 milioane de euro şi peste 500 locuri de muncă şi, în final, scutire la plata impozitelor pe teren şi construcţie în cazul unei investiţii de peste 20 milioane de euro şi 1.000 de joburi nou create. Această formă de sprijin financiar se acordă pe o perioadă de 3 ani fiscali, dar nu mai târziu de 12 decembrie 2018 când expiră valabilitatea scemei de ajutor a primăriei. Ca să vă faceţi o idee, investiţia celor de la Yazaki din perimetrul Zonei Libere de la intrare în oraş dinspre Brăila Mall, cel mai recent mare investitor care a venit la Brăila, se ridică undeva la vreo 24 milioane de euro, potrivit estimărilor iniţiale şi astfel au fost generate peste 1.300 de locuri de muncă. Şi totuşi, japonezii nu s-au înghesuit să ceară această formă de sprijin financiar, după cum recunoaşte şi Primăria Brăila în adresa de răspuns la solicitarea adresată de reporterii „Obiectiv” care au întrebat câte firme au accesat scema de minimis. „Nici un agent economic nu a depus cerere prin care solicită acordarea ajutorului de minimis în conformitate cu HCLM nr. 229/28.08.2014 privind instituirea schemei de ajutor de minimis privind stimularea investiţiilor prin crearea de noi locuri de muncă”.
Dragomir, promisiuni în Bătălia pe proiecte: “Primăria trebuie să devină partenerul investitorilor”
Totuşi, aşteptările sunt mari de la actualul primar Marian Dragomir, care, în campania electorală, într-unul dintre materialele publicate în cotidianul nostru la rubrica „Bătălia pe propiecte”, se lăuda că o să facă mult mai atractive facilităţile din schema de minimis: „Primăria trebuie să devină partenerul investitorilor pentru dezvoltarea de afaceri profitabile şi creşterea numărului de companii care angajează oameni. Primăria Brăila poate face deja acest lucru prin aplicarea Hotărârii Consiliului Local Municipal Brăila numărul 229/28.08.2014 privind instituirea schemei de ajutor de minimis privind dezvoltarea regională prin stimularea investiţiilor şi crearea de noi locuri de muncă în Municipiul Brăila. Principala dorinţă a oamenilor de afaceri nu este cea de a fi ajutaţi sau învăţaţi, lucrurile acestea le ştiu singuri, ei doresc în primul rând ca Primăria şi autorităţile să le dea informaţii, avize şi autorizaţii într-un termen cât mai scurt. Ei vor ca circuitul hârtiilor în Primărie să fie mai rapid, să nu mai aştepte avizele, certificatele de urbanism şi autorizaţiile de construire cu săptămânile pe masa vreunui arhitect sau funcţionar pentru a fi semnate şi eliberate, să poată găsi în mediul online toate informaţiile care le sunt necesare”.
A trecut aproape jumătate de an din mandatul noului primar, Marian Dragomir.
100 milioane de lei, ajutoare de stat pentru 23 de firme, inclusiv Yazaki Brăila
În toamna acestui an, în mandatul actualului Guvern Ciloş, Ministerul Finanţelor a aprobat ajutoare de stat pentru 23 de companii din sectoare precum industrie, call-centere, consultanţă sau IT, pe listă figurând şi unul dintre angajatorii locali importanţi, japonezii de la „Yazaki”, care au accesat sprijinul financiar de stat pentru dezvoltarea afacerii de la Brăila.
Per total, peste 3.300 de noi joburi vor fi create de companiile care au primit
ajutorul de stat prin schema care sprijină investiţiile menite să promoveze dezvoltarea regională prin crearea de locuri de muncă, după cum arată datele de pe Ministerul Finanţelor.
Mai precis, 23 de companii din cele 33 care au aplicat pentru ajutor de stat în perioada 30 mai - 10 iunie a.c. în cadrul schemei de ajutor de stat au primit girul şi vor primi banii pentru derularea investiţiilor. În total, discutăm despre aproximativ 100 de milioane de lei, cu menţiunea că, totuşi, bugetul disponibil pe acea sesiune era de 250 de milioane de lei.
Cea mai mare valoare a sprijinului revine companiei care oferă servicii de tip call-center „Webhelp România”, care s-a angajat să recruteze circa 460 de oameni dacă obţine ajutorul de stat de 16,9 milioane de lei. Ajutor de stat consistent a primit şi producătorul de componente auto Yazaki, care avea la finalul anului trecut cinci fabrici şi peste 6.800 de angajaţi în România. Compania a solicitat sprijin de stat în cuantum de circa 15 milioane de lei şi vrea să creeze astfel mai bine de 800 de locuri de muncă în centrul de producţie de la Brăila.
Alte două proiecte de investiţii semnificative sunt cele ale companiei de cablu UPC care a cerut ajutor de stat în valoare de peste 11 milioane de lei, urmând să creeze peste 300 de locuri de muncă.
Pe lista ajutoarelor de stat aprobate sunt mai multe firme cu acţionariat românesc, ca de exemplu „Patisgal”, un producător din industria alimentară din Galaţi, sau „Gylcor Tex” din Călăraşi.
Focşaniul acordă scutire 100% chiar şi pentru investiţii de 1 milion de euro
Brăila nu a reinventat roata cu această schemă de minimis, întrucât şi alte municipii, oraşe sau comune au ales să implementeze o astfel de schemă de sprijin financiar indirect. De exemplu, în Constanţa, beneficiarii schemei ajung să plătească la jumătate impozitul pe clădiri şi terenuri folosite pentru prestarea de servicii turistice pe o perioadă de maxim 6 luni, într-un an calendaristic.
Galaţiul acordă cu titlu de ajutor de minimis scutire la plata majorărilor pentru obligaţiile fiscale către bugetul local dacă beneficiarii sprijinului achită la zi toate restanţele.
Timişoara acordă reduceri de impozit proprietarilor de imobile care investesc în reabilitarea şi modernizarea clădirilor astfel încât la auditarea clădirilor respective se obţin certificări ce atestă performanţe energetice cât mai bune. La fel procedează şi Clujul.
În Focşani, aici mai aproape de noi, ajutorul de minimis constă în scutirea la plată a impozitului pe clădiri şi a impozitului pe teren aparţinând întreprinderilor care efectuează o investiţie iniţială de peste 1 milion de euro, iar după finalizarea investiţiei asigură crearea unui minim de 50 noi locuri de muncă. Cu titlu de comparaţie, aşa cum aminteam mai devreme, Brăila acordă o astfel de scutire doar pentru investiţii de peste 20 milioane de euro având drept efect final crearea a cel puţin 1.000 de noi locuri de muncă.
