Mai sunt câteva săptămâni până la startul campionatelor de fotbal judeţene, iar forul care le organizează, Asociaţia Judeţeană de Fotbal Brăila, caută să-i facă să înţeleagă pe conducătorii echipelor că trebuie să respecte regulamentele FRF. An de an, AJF Brăila le recomandă celor implicaţi în fotbalul judeţean să renunţe la mercenari şi să promoveze la echipele lor tineri din comunitatea respectivă. Pentru că la acest nivel fotbalul se practică de plăcere şi nu pentru bani. Recomandările făcute de preşedintele AJF Brăila, Laurenţiu Vărgatu au dat şi roade în timp, deoarece an de an sunt echipe care caută să-şi îmbunătăţească bazele sportive, exemple în acest sens fiind ACS Viitorul Însurăţei, Viitorul Ianca, Pandurii Tudor Vladimirescu, Victoria Traian, Voinţa Plopu, Spicul Râmnicelu, Dunărea Gropeni. Aceste echipe s-au conformat cerinţelor FRF, iar mai nou şi Victoria Cazasu a intrat în această categorie. La Chiscani este în curs de reabilitare baza sportivă. Prin înscrierea echipelor în campionetele judeţene, primăriile acestor localităţi dau utilitate terenurilor de fotbal şi implicit justifică cheltuielile făcute cu aceste baze sportive. De asemenea Academia de Fotbal Stars, grupare sprijinită la toate capitolele de senatorul Cătălin Boboc, are marele merit că, după aproape 20 de ani, a readus stadionul Progresul în circuitul fotbalistic brăilean. În urma adreselor făcute la primăriile din judeţ de AJF Brăila a revenit în peisajul fotbalistic vechea echipă a comunei Cireşu, AS Cireşu iar clubul Viitorul Ianca şi-a înscris o echipă şi în Liga a V-a.
Baze sportive moderne pe care s-a pus lacătul
Cu toate demersurile făcute în timp de AJF Brăila în judeţul Brăila există mai multe stadioane, în care s-au pompat bani publici, dar ele zac închise, fără a găzdui evenimente sportive. Salcia Tudor şi Mihai Bravu sunt două exemple grăitoare de astfel de investiţii, în care s-au tocat aiurea miliarde de lei. La Salcia, stadionul care a costat circa 240.000 lei (2,4 miliarde lei vechi) este lăsat în paragină, la fel ca şi la Mihai Bravu, o altă investiţie de circa 380.000 lei (3,8 miliarde lei vechi). Iar acestor locaţii li se alătură altele două, cele de la Măxineni şi Racoviţa, unde de asemenea, spre dezamăgirea oamenilor de fotbal de acolo, dar şi a celor de la AJF Brăila, există terenuri de fotbal bune, dar nu există echipe de fotbal. Un exemplu şi mai elocvent în acest sens este cel de la Galbenu, localitate în care există două terenuri de fotbal impecabile dar pe care, din 2013 nu mai joacă nimeni fotbal pe ele.
Stadioane lăsate în paragină
Lasă de dorit în continuare starea terenurilor de la Făurei, Găiseanca, Mircea Vodă, localităţi în care există echipe de Liga a IV-a şi unde jucătorii şi-ar dori şi ei să dispute meciurile pe suprafeţe care să nu le mai pericliteze integritatea fizică. La Stăncuţa de câţiva ani se lucrează la o bază sportivă însă Stanriz evoluează deocamdată pe un teren care numai teren de fotbal nu poate fi numit. Iar fotbaliştii din Stăncuţa încă mai aşteaptă să se petreacă minunea pe care autorităţile locale le-a promis-o cu ani în urmă. La Urleasa pe suprafaţa de joc a crescut iarbă de toate felurile, mai puţin gazonul plantat de cel care a construit baza sportivă. Chiar şi una dintre echipele reprezentative ale judeţului Brăila, Tractorul Viziru se confruntă cu o situaţie asemănătoare, echipa joacă pe o bază sportivă la care nu s-a mai făcut nicio îmbunătăţire de ani de zile. Iar alte exemple unde nu s-a intervenit la îmbunătăţirea condiţiilor de joc, unde nu se respectă în niciun fel regulamentele FRF sunt stadioanele din Surdila Greci şi Gradiştea.
