• ”Vestul Europei ar trebui să urmeze exemplul constructiv al Flancului Estic, unde consolidăm parteneriatul strategic transatlantic, pentru că-i înţelegem importanţa”, a punctat vicepreşedintele Comisiei pentru Securitate şi Apărare (SEDE) din Parlamentul European • ”construirea unui NATO european, fără SUA, ar dura 15-20 de ani şi ar presupune alocarea a 10% din PIB pentru Apărare, în loc de 2% cât e acum”, a adăugat președintele Consiliului Național al PSD, referindu-se la elanul adepţilor unei autonomii strategice
De azi, Statele Unite au oficial un nou preşedinte. Mandatul lui Donald Trump e aşteptat cu emoţie în Europa, dovadă fiind dezbaterile de la vârful UE şi NATO după ce republicanul a câştigat alegerile prezidenţiale. “Preşedintele Trump ca factor de stres european e indiciul clar că Europa nu stă pe picioarele ei din punct de vedere militar-strategic şi că dependenţa de scutul SUA provoacă o tensiune sterilă la Bruxelles şi în marile cancelarii continentale. Vestul Europei ar trebui să urmeze exemplul constructiv al Flancului Estic, unde consolidăm parteneriatul strategic transatlantic, pentru că-i înţelegem importanţa”, a declarat vicepreşedintele Comisiei pentru Securitate şi Apărare (SEDE) din Parlamentul European, Mihai Tudose.
Liderul PSD a subliniat că există semne de realism politic dătătoare de speranţă: “Secretarul general al NATO a clarificat, sper pentru toată lumea vizată, ceea ce noi, cei din Est, am spus în repetate rânduri – un NATO european este iluzoriu. Iar dublarea capabilităţilor defensive ale NATO de către UE este contraproductivă.
Mark Rutte a dat, în prima şedinţă SEDE din anul ăsta, câteva date care sper să taie elanul adepţilor unei autonomii strategice imposibile practic: construirea unui NATO european, fără SUA, ar dura 15-20 de ani şi ar presupune alocarea a 10% din PIB pentru Apărare, în loc de 2% cât e acum. Dar noi suntem în situaţia în care mari economii ca Spania şi Italia alocă în jur de 1,5% din PIB pentru Apărare şi tot cam pe acolo sunt Belgia, Canada şi Portugalia.
România era la nivelul respectiv acum zece ani. Dar suntem între ţările care au înţeles ce trebuie făcut: de la trei state ce alocau minim 2% din PIB pentru apărare în 2014, am ajuns acum la 24 din cele 32 de ţări membre ale NATO.
Dl Rutte a spus-o clar în şedinţa comisiei europarlamentare: dacă nu cheltuiţi mai mult pentru apărare, apucaţi-vă de cursuri de limba rusă sau duceţi-vă în Noua Zeelandă. Ceea ce – românii trebuie să înţeleagă – nu e un mesaj nici războinic, nici panicard. Nu despre asta e vorba. Ci despre forţa de care NATO are nevoie pentru descurajarea unor eventuale agresiuni. Sunt trei ani de când se vorbeşte despre întărirea capacităţilor defensive, dar s-a făcut încă prea puţin”, a precizat Mihai Tudose.
Preşedintele Consiliului Naţional al PSD a afirmat că misiunea de patrulare din Marea Baltică – lansată de NATO pentru protejarea cablurilor submarine, după mai multe acte de sabotaj – este un exemplu de acţiune coordonată regional, în acest caz între cele opt state NATO cu deschidere la Baltica.
„Combaterea dezinformării şi a încercărilor de subminare a democraţiei ar trebui să determine o mobilizare similară, pentru că e vorba de acţiuni ce vizează mai multe state – ca mod de acţiune, actori implicaţi şi obiective urmărite”, consideră Mihai Tudose.
