Prezenţa plăcilor de aterom (depozitelor de grăsimi) pe pereţii vaselor de sânge poate să nu se manifeste clinic, ceea ce înseamnă că persoanele respective au un risc crescut de a face infarct miocardic sau accident vascular cerebral, fără ca măcar să ştie. Nu de puţine ori, simptomele determinate de bolile cardiovasculare sunt înşelătoare. Un infarct de miocard se poate manifesta cu greaţă şi vărsături, care mimează o boală digestivă.
Infarctul miocardic silenţios
Majoritatea oamenilor îşi imaginează că persoanele cu infarct miocardic au parte de o durere violentă la nivelul pieptului, însă nu este întotdeauna aşa. Unii indivizi care fac infarct acuză, de fapt, durere la nivelul abdomenului superior sau durere în spate, la nivelul coloanei vertebrale toracale, ceea ce îi determină să apeleze la un consult gastroenterologic sau reumatologic. Chiar şi personalul medical poate întâmpina dificultăţi în a recunoaşte un infarct miocardic, dacă pacientul nu are simptome tipice, adică durere în piept. Există o categorie de pacienţi care fac infarct fără a prezenta durere: aceştia sunt cei cu diabet zaharat.
Ateroscleroza poate apărea şi la tineri
Există cazuri în care ateroscleroza severă nu este diagnosticată în timpul vieţii, deoarece nu a determinat simptome tipice, fiind descoperită, eventual, la autopsie. Ateroscleroza nu este o boală care afectează numai persoanele în vârstă - şi cei mai tineri pot avea depuneri de colesterol şi alte grăsimi pe pereţii vaselor de sânge. Pentru evaluarea acestui risc, se poate face un test simplu, ce constă în măsurarea circumferinţei taliei şi a şoldurilor. Dacă aceste două circumferinţe sunt egale, înseamnă că pacientul respectiv are un risc crescut de ateroscleroză, chiar dacă este tânăr. Pentru reducerea acestui risc, este necesară scăderea în greutate şi reducerea circumferinţei taliei.
Slăbirea miocardului - cardiomiopatie
Există unele boli cardiovasculare care poartă numele de cardiomiopatii, ce se caracterizează prin scăderea forţei muşchiului cardiac (miocardului). Aceste cardiomiopatii se pot manifesta clinic sau nu, până în faze avansate de boală, fiind descoperite, nu de puţine ori, întâmplător, cu ocazia efectuării unei radiografii toracice pentru o infecţie respiratorie. Astfel, se observă şi inima mărită în dimensiuni. Cardiomiopatiile mai pot fi identificate şi cu ocazia efectuării unei ecografii cardiace de rutină. Una dintre cauzele principale ale cardiomiopatiilor este hipertensiunea arterială, urmată de diabetul zaharat. Un pacient cu cardiomiopatie poate să nu aibă simptome în fazele iniţiale ale bolii, deoarece inima lucrează suplimentar pentru a compensa necesităţile organismului. Dacă nu este diagnosticată, cardiomiopatia poate duce la stop cardiac şi la deces.
Pentru diagnosticarea bolilor cardiovasculare silenţioase, sunt necesare controale medicale periodice. După vârsta de 50 de ani, aceste controale trebuie făcute o dată pe an. (Farmaciata.ro)
