Luni, 5 martie, a fost ultima zi a lui Marcel Constantin la şefia Gărzii Financiare Brăila. Asta pentru că de marţi, 6 martie, el a intrat în mod oficial în rândul pensionarilor la limită de vârstă. Potrivit legislaţiei în domeniu, la înplinirea vârstei de pensionare la limită de vârstă, pentru funcţionarii publici încetează în mod automat raportul de muncă şi se emite decizia aferentă. Drept dovadă, în prima zi a acestei săptămâni, Casa de Pensii a înregistrat o cerere în acest sens pe numele lui Marcel Constantin, urmând ca dosarul să-şi urmeze cursul procedural. Dacă vă întrebaţi cam ce pensie ar putea avea ex-şeful de la GF Brăila, vă putem spune că determinantă este contribuţia la fondul de pensie. Iar la veniturile salariale declarate de Constantin - undeva la 4.800 lei lunar, vă daţi seama că şi această contribuţie a fost consistentă. Deocamdată, ANAF (Agenţia Naţională de Administrare Fiscală) din structura căreia face parte şi Garda Financiară, nu a numit un înlocuitor, cel mai probabil perioada de interimat urmând a fi asigurată de numărul 2 la comandă, Ciprian Dorobăţ, comisar şef Divizie la GF Brăila. Un mic "amănunt": Ciprian Dorobăţ este soţul nepoatei lui Constantin, cum ar veni nepot prin alianţă.
Marcel Constantin, cel mai longeviv la cârma unei secţii judeţene de Gardă Financiară din ţară, a trecut în tabăra pensionarilor. El a îndeplinit criteriul de vârstă astfel încât schimbarea statutului s-a făcut în mod automat. "Nu cunosc dacă a fost emis un ordin al preşedintelui ANAF privind ieşirea la pensie a şefului Secţiei Judeţene Brăila a Gărzii Financiare. În fond, efectul legii este de drept, în sensul că la împlinirea vârstei de pensionare de drept se face ieşirea la pensie. Pot să confirm că astăzi (marţi 6 martie - n.r.) este ziua în care a ieşit la pensie şeful de la Brăila şi că, până la acest moment, nu a fost numită o persoană care să-l înlocuiască la conducere. Imediat ce vor fi informaţii noi, sau dacă va fi organizat concurs pentru ocuparea postului de conducere, vor fi făcute publice pe pagina de web a instituţiei. Deocamdată însă, acestea sunt informaţiile", ne-a declarat Alexandru Cristea, purtătorul de cuvânt al Gărzii Financiare centrale.
Trebuie precizat că la GF Brăila, prin organigramă, nu există post de adjunct al şefului instituţiei. Totuşi, numărul 2 după Constantin este comisarul şef de Divizie, Ciprian Dorobăţ, nepotul lui Constantin, cel mai probabil el fiind şi persoana care va asigura perioada de interimat, până la numirea prin ordin al preşedintelui ANAF, Sorin Blejnar, a unui nou şef la Garda Brăila, aşa cum prevede legislaţia.
De punctat este faptul că Marcel Constantin este în concediu medical, însă chiar şi aşa a venit la birou inclusiv marţi. Surse bine informate din cadrul instituţiei au explicat că prezenţa la birou nu a fost deloc întâmplătoare întrucât, cu această ocazie, a perfectat o plângere împotriva unuia dintre subalterni. Da, aţi auzit bine: în ultima zi a sa la birou, nu a făcut masă festivă ca să-şi ia rămas bun de la colegi, ci i-a trântit o plângere unuia dintre subalterni. Concret, ar fi vorba despre o plângere către Agenţia Naţională de Integritate căreia îi reclamă o ipotetică situaţie de incompatibilitate a unuia dintre comisarii brăileni.
Casa de Pensii a deschis "Dosarul Constantin"
Revenind la pensionarea lui Constantin, surse din cadrul Casei de Pensii au confirmat că luni, 5 martie, la registratura instituţiei a fost depusă o cerere pe numele lui Marcel Constantin. Mai departe, au explicat aceleaşi surse, procedural, în maxim 45 de zile de la înregistrare, dosarul va fi soluţionat, inclusiv va fi stabilit şi cuantumul pensiei. Şi dacă tot am adus în discuţie acest aspect, o evaluare exactă a contravalorii pensiei lunare a lui Constantin este greu de făcut. Totuşi, dacă luăm în calcul faptul că valoarea este stabilită în funcţie de contribuţia efectivă la Fondul de Pensii, că această contribuţie este cotă procentuală din salariu, iar salariul mediu net pe 2011, de exemplu, a fost de circa 4.800 lei, se poate deduce că discutăm despre o pensie "dolofană" care cu siguranţă nu-l aduce în sapă de lemn pe ex-şeful de la Gardă.
De precizat că Marcel Constantin a fost la conducerea Gărzii Financiare Brăila încă de la înfiinţarea instituţiei la nivel naţional, la câţiva ani după evenimentele din decembrie 1989. Totuşi au fost şi două mici pauze, când el nu s-a aflat la comanda instituţiei. Cel mai recent episod s-a consumat în primăvara anului 2009, când în urma reorganizării ANAF, la nivel naţional, au fost desfiinţate posturile de directori executivi, comisari ori inspectori şefi cu statut de funcţionari publici. În schimb, a fost înfiinţat postul de conducere "director coordonator", ca personal contractual. La nivelul GF Brăila acest lucru a însemnat eliberarea din funcţie a lui Marcel Constantin şi înlocuirea lui cu Silviu Stănescu - director coordonator, avându-l adjunct pe Nicolae Frăţilă. În octombrie 2009, ca urmare a retragerii PSD de la Guvernare, postul de coordonator a fost scos din nou la concurs, fiind ocupat de Viorel Munteanu. Abia în mai 2010 a revenit Constantin la conducerea instituţiei, după ce s-a aplicat decizia Curţii Constituţionale privind neconstituţionalitatea actului normativ prin care se făcuse în primăvara lui 2009 reorganizarea ANAF. În tot acest răstimp, Constantin s-a luptat în instanţă cu ANAF şi Ministerul de Finanţe pentru a-şi recupera fotoliul de conducere.
Anterior acestui episod, în primăvara lui 2008, pe vremea mandatului la Finanţe al brăileanului Ionuţ Popescu, Marcel Constantin a fost mutat la Garda Financiară Sibiu pentru 6 luni. Pe toată această perioadă, nu a avut un înlocuitor la şefia instituţiei.
Un miliard de lei vechi la bancă plus un "mărunţiş" de 5.000 euro
În altă ordine de idei, un recent studiu realizat la nivel naţional privind salariile comisarilor şefi de la Garda Financiară arată că fostul şef de la Brăila a semnat în 2011 un stat de plată cu un salariu mediu lunar de 4.849 lei. Cu această sumă, Constantin s-a poziţionat pe locul 15 la nivel naţional, imediat după omologul de la Galaţi.
De menţionat că la realizarea acestui clasament au fost folosite declaraţiile de avere ale comisarilor de pe portalul Gărzi Financiare. În cazul lui Marcel Constantin, cea mai recentă informaţie în acest sens este datată mai 2011. Iată şi ce conţine această declaraţie: la capitolul terenuri, Constantin a menţionat două loturi de teren agricol (62.500 mp la Râmnicelu şi 10.000 mp la Vădeni) şi alte două suprafeţe în intravilanul municipiului (61 mp) dar şi în intravilanul comunei Râmnicelu (2.588 mp). În ceea ce priveşte clădirile, este trecut un apartament în Brăila, plus 2 case de locuit, una la Râmnicelu iar alta, construcţie nouă, în Brăila, cu o suprafaţă de 307 mp. A declarat că are în proprietate un Kia cumpărat la mâna a doua. De asemenea, are două depozite bancare, ambele deschise în 2008, unul de aproximativ 5.000 euro, iar celălalt de 105.533 lei. În plus, a acordat un împrumut de 110.000 lei, în nume personal, unui anume Ovidiu Moise. La capitolul venituri, în afară de cel din salariul de la Garda Financiară, Constantin a mai trecut în declaraţie şi venituri din chirii în cuantum de 3.600 lei, precum şi încă 23.400 lei - venituri din activităţi agricole.
Dar activitatea lui Constantin la Gardă nu a fost lipsită de "peripeţii", el fiind implicat în scandaluri de presă. Cel mai sonor a fost dosarul penal legat de o partidă neautorizată de vânătoare, sau altfel spus braconaj. Dar cel mai recent a fost cel legat de anularea abuzivă a acreditării reporterilor noştri pe lângă GF Brăila, caz în care a fost cercetat în comisia de disciplină a ANAF. Fostul şef de la Gardă s-a supărat când i-au fost solicitate date privind activitatea instituţiei. Asta în contextul în care ani de zile singurele infiormaţii privind GF Brăila au provenit din rapoartele extrem de sumare de activitate prezentate de Constantin la solicitarea Prefecturii.
