Orice s-ar spune despre şeful Consiliului Judeţean, Gheorghe Bunea Stancu, nimeni nu poate să-i conteste calităţile manageriale atunci când este vorba despre AFACERILE LUI. Ce-i drept, s-a şi orientat spre sectoare de activitate în care, fie criză sau nu, se aplică regula "dacă nu curge, pică", şi vorbesc aici despre domeniul construcţiilor, dar şi restaurante-baruri. Dar, este evident că nu numai o orientare către zone economice mai puţin afectate de criză este reţeta succesului, întrucât o parte dintre afacerile lui Stancu s-au dezvoltat şi ca urmare a faptului că au ajuns să câştige pe bandă rulantă contracte pe bani publici. Şi sumele nu sunt deloc modeste. Ca să nu mai lungim vorba, toţi brăilenii cunosc faptul că prin intermediul firmei "Bursagrirom", unde Stancu este acţionar majoritar cu 51%, blazonul despre care aminteam mai devreme reuneşte societăţile "Concivia", "Hercules" şi "Istru". Acest cvartet produce milioane şi milioane de lei în fiecare an, bani care, într-un final, se contorizează în conturile preşedintelui CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu. Drept dovadă, de când a ajuns pe "foncţie", din 2004 şi până acum, firmele respective au produs peste 23 milioane lei profit, adică aproximativ 6 milioane euro sau altfel spus câte un milion de euro pentru fiecare an de mandat. Nu toate au contribuit în mod egal pentru că veritabile maşini de făcut bani s-au dovedit a fi "Concivia" şi "Hercules", care împreună au avut profituri multianuale de aproape 18 milioane lei.
"Perlele coroanei regale"
Potrivit Registrului Comerţului, Stancu deţine prin intermediul "Bursagrirom" SA, unde este acţionar majoritar cu un portofoliu de 51% din capitalul social, participaţiuni la capitalul social la 7 firme. Concret, este vorba despre SC "Istru" SA, "Hercules" SA, "Concivia" SA, "Bursa de Mărfuri" SA, "Agrotransport Brăila Vest" SA, "Boneta Consulting" SRL şi "Tehzoorom" SRL. Cele mai cunoscute firme, aşa cum am spus, rămân însă "Bursagrirom", "Concivia", "Hercules" şi "Istru", în timp ce două unităţi ("Bursa de Mărfuri" SA, "Agrotransport Brăila Vest") au fost deja radiate, iar o a treia ("Boneta Consulting") este în lichidare. Revenind la "perlele coroanei regale", cvartetul "Concivia", "Hercules", "Istru" şi "Bursagrirom" numele unora dintre acestea sunt intim legate de afaceri pe bani publici. "Concivia", de exemplu, este unul dintre cei mai importanţi antreprenori pentru lucrări de construcţii şi a reuşit să câştige milioane bune la licitaţii de lucrări pe bani publici. "Hercules" este un actor cu greutate pe scena locală în domeniul portuar şi transporturi navale, în timp ce "Istru" deţine importante spaţii de alimentaţie publică în care funcţionează restaurante, baruri şi cofetării.
"Concivia" şi "Hercules" au generat profituri de aproape 18 milioane lei
O statistică multianuală având la bază datele financiare declarate de cele 4 firme pe pagina de web a Ministerului Finanţelor arată că acestor societăţi a început să le meargă bine încă din 2000. Trendul ascendent s-a menţinut până în 2003, când profiturile acestor societăţi au intrat în regres, dar şi-au revenit surprinzător în 2004 - primul an de mandat al lui Stancu la cârma judeţului -, pentru ca în 2005 să atingă un apogeu (profituri cumulate de 4,96 milioane lei). Din 2006, însă, afacerile au scăzut continuu, atingând în 2007 un prag foarte jos, cu profituri de "doar" 1,6 milioane lei. Dar anul următor, deşi a reprezentat debutul oficial al crizei în România, ştacheta s-a ridicat din nou la peste 4 milioane lei, mai precis 4,68 milioane lei profituri cumulate. În 2009, un an de criză în care afacerile s-au comprimat, profiturile au scăzut, iar multe firme au intrat în insolvenţă sau faliment, cvartetul în discuţie a urcat la un nou record: profituri care însumate ajung la 5,64 milioane lei. Dacă ducem mai departe calculele pentru a stabili la cât se ridică profiturile firmelor în discuţie, va rezulta ameţitoarea sumă de 23,13 milioane lei. Aşadar, în cei 6 ani de mandat ai lui Stancu în fruntea destinelor judeţului nostru, societăţile respective au realizat profituri de circa 6 milioane euro, adică au reuşit performanţa de a se menţine la o medie anuală de 1 milion de euro profit. Dacă sunteţi curioşi să aflaţi care a fost aportul fiecăreia dintre aceste 4 unităţi la reuşită, aceleaşi raportări financiare arată că pe primul loc se clasează "Concivia", cu aproximativ 9,1 milioane de lei, urmată de "Hercules" cu 8,6 milioane lei, apoi "Istru" cu 3,4 milioane şi "Bursagrirom" cu doar 1,9 milioane lei. De altfel, ar trebui adăugat că evoluţia din ultimii ani a acestei firme arată că este pe un trend negativ, în care profiturile anuale sunt din ce în ce mai mici: 0,28 milioane lei în 2004, 1,38 milioane în 2005, 0,12 milioane în 2006 şi 2007, 36.198 lei în 2008 şi 1.213 lei anul trecut.
Afacerile i-au generat lui Stancu un profit de 8,7 milioane lei
Chiar dacă, aşa cum s-a văzut, firmei "Bursagrirom" nu i-a mers prea bine în ultimii ani, rezultatele pozitive ale celorlalte 3 societăţi compensează cu prisosinţă acest neajuns pentru că, în final, tot foarte mulţi bani i-ar reveni celui care conduce direct sau indirect grupul de societăţi. Un calcul simplu pornind de la profiturile realizate în cei 6 ani de mandat ai lui Stancu şi respectând cotele ce revin firmei "Bursagrirom" şi prin aceasta direct şefului CJ Brăila, demonstrează că este mai bogat cu 8,7 milioane lei. Totuşi, trebuie menţionat că nu de fiecare dată profiturile au fost împărţite între acţionarii grupului condus de Stancu, întrucât de foarte multe ori s-a mers pe varianta reinvestirii profiturilor obţinute. Din acest considerent, suma de 8,7 milioane lei reprezintă doar o estimare a banilor ce ar fi intrat în buzunarul primului om al judeţului dacă s-ar fi plătit dividente.
Acţionarii principali, fiecare cu partidul lui
Legăturile strânse dintre membrii grupului de firme devin şi mai evidente atunci când se intră în detaliul structurii acţionarilor. La "Bursagrirom", de exemplu, aşa cum am spus apare acţionar majoritar cu 51% Gheorghe Bunea Stancu, urmat de Sorin Costin, membru marcant PNL şi Ciprian Iustin Stan, fiecare cu 23%, precum şi Ioan Paul Vasilache cu 2,5% şi Cristina Grigorescu - 0,5%. Boardul de conducere al companiei este asigurat de Nicolae Popa, ca preşedinte al Consiliului de Administraţie şi de tandemul Sorin Costin şi Ciprian Stan ca administratori.
În cazul SC "Istru" SA, societatea "Bursagrirom" deţine 45,81% din capital, alături de SIF II Moldova cu 47,25%, în timp ce acţionarii de tip PPM (Programul de Privatizare în Masă) deţin aproape 3 procente, iar diferenţa de 4 procente aparţine altor acţionari persoane juridice. Administratorii companiei sunt Elena Trandafir, Nicolae Popa, Gheorghiţă Sorici şi Lucilius Cristian Niculae.
La SC "Hercules" lucrurile sunt şi mai simple: SC "Bursagrirom" deţine 85,5% din companie, iar diferenţa este în mâinile PPM. Societatea îl are ca administrator unic pe Sorin Costin.
În fine, la SC "Concivia", acţionarul majoritar este tot "Bursagrirom" cu 70,64%, iar restul de acţiuni îl împart SIF Moldova, PPM şi persoane juridice. Administratorul unic al firmei este Vasile Soare.
"Concivia" şi prietenii din grupul "Tancrad" egal BIG LOVE
Un material de analiză realizat de "Obiectiv" la începutul acestui an arăta că firma de suflet a lui Gheorghe Bunea Stancu, SC "Concivia", a avut multiple reuşite în a doua jumătate a anului trecut câştigând mai multe contracte de lucrări pe bani publici. Informaţiile proveneau din SEAP (Sistemul Electronic de Achiziţii Publice) din anunţurile de atribuire a licitaţiilor publice. Alături de "Concivia" excela în contracte câştigate la licitaţii publice şi grupul de firme "Tancrad" din Galaţi, relaţia dintre cele două oraşe fiind tot mai strânsă în ultimii ani. Pe scurt, potrivit site-ului www.licitatiapublica.ro numai în a doua jumătate a anului trecut "Concivia" a fost desemnată câştigătoare pentru 14 licitaţii, cu o valoare totală de circa 23 milioane lei (circa 5,5 milioane euro), majoritatea organizate de CJ Brăila ori de Unităţile Administrativ Teritoriale (UAT) din judeţ. Mult mai bine se poziţiona grupul "Tancrad" din Galaţi, care apărea adjudecatar pentru 20 de contracte organizate fie de CJ Brăila fie de municipalitate. În total, valoarea contractelor se ridică la aproape 45 milioane lei (10,7 milioane euro), aşadar mult peste reuşita celor de la "Concivia". Iar dacă tot am amintit de "Tancrad" este bine să punctăm şi faptul că firma face parte din consorţiul desemnat câştigător al licitaţiei publice vizând modernizarea Bulevardului Dorobanţilor, cu un buget de aproximativ 30 milioane de euro.
