Patronii brăileni de succes şi-au asigurat continuitatea, dar şi prosperitatea afacerilor prin tăierea drastică a cheltuielilor şi printr-o politică precaută de a-şi derula afacerile. Una dintre măsurile des aplicate pe timp de criză a fost implementarea unor politici dure pe parte de personal. De aceeaşi părere sunt şi analiştii economici care spun că patronii au făcut economii drastice la capitolul drepturi salariale prin reducerea lefurilor şi concedierea pe capete a angajaţilor. Iar rezultatele acestor măsuri anti-criză se pot observa deja din statisticile privind rezultatele obţinute de firmele locale în anul 2009, un an care în accepţiunea generală a fost unul deosebit de greu pentru mediul privat. De exemplu, cumulate, cele mai mari profituri realizate de patronii locali depăşesc cu mult reuşitele din anii 2008, ba chiar şi 2007, când, teoretic, economia românească şi cea brăileană "duduiau". Concret, peste 71 milioane de lei au reuşit să adune profit net primele 10 firme locale clasate într-un top al celor mai bune rezultate înregistrate în 2009. În 2008, primele 10 firme clasate abia cumulau 66 milioane de lei net. Şi la capitolul pierderi se observă în mod clar o îmbunătăţire a indicatorilor generali: în 2009 au scăzut cu aproape 60% pierderile cumulate ale firmelor cu cele mai mari minusuri faţă de anul precedent. Care a fost efectul restructurărilor pe parte de personal? La nivelul judeţului rata şomajului a crescut în 2009 la 6,3%, faţă de 3,09% în 2008.
Profituri cumulate la peste 71 milioane de lei
După un an de criză, în 2009, aşteptările generale ţinteau spre rezultate economice inferioare celor raportate în 2008 sau 2007. Şi existau semnale clare în acest sens: faliment pe capete, acces greoi la credite, şomaj ridicat, creşterea fiscalităţii ca urmare a impotenţei de a ţine sub control evaziunea fiscală sunt doar câteva exemple. Şi totuşi.... O privire de ansamblu asupra rezultatelor obţinute de firme în 2009 arată că lucrurile nu au fost chiar aşa de grave, cel puţin pentru patroni, care s-au zbătut din răsputeri să-şi menţină neatinse profiturile. Şi au reuşit pentru că ediţia din acest an a Topului profit realizat de "Obiectiv" demonstrează că, per ansamblu, profiturile realizate de afaceriştii de succes au crescut faţă de anii anteriori, în timp ce pierderile au scăzut. De exemplu, primele 10 firme din acest top au realizat în 2009 profituri totale de 71,3 milioane lei. Ca termen de comparaţie, în 2008 primele 10 firme aveau doar vreo 66 milioane de lei profit, iar în 2007 abia depăşeau pragul de 50 milioane lei.
"O explicaţie a acestui fenomen, în care profiturile au crescut, iar pierderile au scăzut poate veni în primul rând din efectul politicilor anti-criză aplicate de fiecare administrator de firmă. Per ansamblu, au încercat reducerea cheltuielilor. Adică, loviţi de criză în ultimul trimestru al anului 2008 şi pe fondul prudenţei, oamenii de afaceri au recurs - ca mai tot sectorul privat - la reduceri de cheltuieli şi mai ales la capitolul cheltuieli de personal. Practic, au redus numărul de salariaţi, iar cei care au mai rămas a trebuit să acopere acelaşi volum de muncă, ceea ce a însemnat în esenţă creşterea productivităţii muncii, cu efect direct în înregistrarea unui rezultat pozitiv la final de an", ne-a declarat Mircea Doagă, analist economic la "Financiarul".
"Tracon", "Agrimon" şi "Irmex", primii în Top
Dacă vă întrebaţi care sunt aceste 10 firme care au ieşit cu plusuri atât de mari anul trecut, vă spunem că ocupantul locului 1, aşadar cel mai mare profit înregistrat în 2009, este SC "Tracon" SRL, cu 27,8 milioane lei, companie care s-a menţinut în fruntea clasamentului şi în anii precedenţi. Pe al doilea loc se situează italienii de la "Agrimon" cu 10,69 milioane lei profit net şi locul III SC "Irmex" cu 7,65 milioane lei. Cumulând aceste 3 profituri rezultă suma de 46,1 milioane lei, adică 64% din totalul de 71,3 milioane lei, rezultatele pozitive însumate la ocupanţii din Top 10 Profit. În ordine descrescătoare urmează "Romnav" - 4,13 milioane lei, "Marex" - 3,93 milioane lei, SC "Serv Class" - 3,76 milioane, "Chimagri" - 3,64 milioane, "Eldomir" - 3,59, SC "Hercules" cu 3,16 milioane lei şi, în fine, locul 10, SC "Risk Com", care a raportat profit de 2,93 milioane lei. Aşadar, printre "premianţi" se numără şi firme cunoscute prin asocierea de personaje politice locale importante, aşa cum este cazul "Hercules", unde acţionar majoritar este celebra "Bursagrirom", la care preşedintele CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, deţine controlul. Dar sunt şi firme ce au reuşit ani la rând performanţa să rămână conectate la conducta de bani publici, şi ne referim aici la societatea "Risk", câştigătoarea contractelor în Programul guvernamental "Lapte-Corn".
Circa 400 de firme au realizat profituri de peste 20.000 euro
O statistică la nivel judeţean arată că dintre cele aproximativ 2.800 de firme care au încheiat anul 2009 pe plus, cele mai multe provin din domeniul de activitate comerţ - 1.093 societăţi, dar şi din industria prelucrătoare - 306 firme, agricultură - 282, construcţii - 222, transporturi şi depozitare - 146 şi hoteluri restaurante - 101 unităţi. Dintre cele peste 2.800 de firme pe plus în 2009, aproape jumătate, mai precis 1.200 au avut profit sub 2.000 de euro (35 firme au raportat profit de până în 100 lei), în timp ce în pragul de profit net 2.000 - 10.000 euro s-au încadrat aproape 900 de unităţi, iar în tranşa 10.000 euro - 20.000 euro au intrat aproape 270 de firme. Ar mai fi de adăugat că profituri de peste 20.000 euro au înregistrat circa 400 de societăţi comerciale din judeţul nostru. 
De cealaltă parte, au raportat pierderi puţin peste 3.000 de societăţi, circa o treime activând în domeniul comerţ - 1.093 unităţi, industria prelucrătoare - 306 firme, agricultură - 282 unităţi, construcţii - 222, transport şi depozitare - 146 şi alte 101 - hoteluri restaurante. Din totalul de 3.000 de firme pe minus, 21 au avut pierderi de până în 100 lei, aproximativ 150 cu pierderi între 100 şi 1.000 lei, şi peste 2.800 de societăţi cu pierderi peste pragul de 1.000 lei.
"Laminorul", cea mai mare pierdere: 39,1 milioane lei
Şi dacă tot vorbim despre pierderi, iată care este componenţa Top 10 firme cu cele mai mari minusuri: pe primul loc este SC "Laminorul", cu o pierdere de 39,17 milioane lei, urmată de şantierul naval adică SC "STX Ro Offshore Brăila" SA, cu 35,07 milioane lei, şi pe locul III SC "Celhart Donaris" - 7,44 milioane lei. Un subtotal la acest nivel indică suma de 81,68 milioane lei, sumă de reţinut pentru că reprezintă 75% din cumulul pierderilor pentru toate cele 10 firme din clasament. Mai departe în Top Pierderi 2010 se clasează SC "Athena" cu 5,73 milioane lei, SC "CET" SA şi SC "Promex" - 4,03 milioane, "Braiconf" - 3,73 milioane, "Hagi Livestock Impex" şi "Lactaprod" - 3,08 milioane şi în fine "Firstfarms Agro East", cu o pierdere de 2,84 milioane lei. În total, aceste 10 companii au acumulat pierderi de 108,2 milioane lei, în scădere faţă de 171 milioane lei minusurile primelor 10 Top Pierderi 2008.
Printre unităţile comerciale care au mers pe pierdere în 2009 se mai numără şi SC "Braicar" SA şi "ECO", ambele aflate în subordinea municipalităţii, precum şi SC "Fortuna" SA, "Comat Brăila" SA, "Sanoterm" sau transportatori cum ar fi "Aventin Trade" şi "Gebamy Trans Impex".
Şantierul naval a renunţat la foarte mulţi subcontractori
Chiar dacă apare pe un loc fruntaş în Top Pierderi 2009, Şantierul naval sau mai precis "STX Ro Offshore Brăila" SA, a reuşit totuşi performanţa reducerii pierderilor în comparaţie cu anii precedenţi. Compania a început anul 2009 cu un număr mediu de 2.177 salariaţi, în urcare faţă de anii precedenţi, dar cu o pierdere netă de 64 milioane lei. La finalul anului, pierderea a scăzut la 35,07 milioane lei. Cu alte cuvinte, managementul companiei a reuşit să tempereze ritmul în care se acumulează pierderile. Reversul medaliei a fost acela că pentru a asigura frontul de lucru al propriilor angajaţi, compania a continuat să renunţe la externalizarea unor lucrări şi servicii, aşa cum făcea în anii precedenţi, ceea ce a fost o veste foarte proastă pentru subcontractorii de pe platfoma şantierului.
Industria metalurgică încă "gâfâie" sub presiunea crizei
Cu 973 salariaţi, uzina "Promex" se menţine în rândul companiilor locale cu mulţi angajaţi. La fel ca toţi actorii din piaţa metalurgică, firma s-a confruntat anul trecut cu lipsa comenzilor mari, context în care a trecut pe pierderi: minus 4,03 milioane lei. Ca termen de comparaţie, în 2008 societatea era pe profit de 2,3 milioane lei şi avea 1.231 angajaţi.
Tot la capitolul metalurgie, ar trebui completat că şi uzina "Laminorul" s-a resimţit în 2009, în primul an de criză: pierdere de 39,17 milioane lei, în creştere faţă de 2008, când compania a ieşit tot pe minus însă mult mai mic, de doar 19 milioane lei. După cum explica în cursul anului trecut conducerea uzinei, pierderea înregistrată de SC "Laminorul" a fost rezultatul efectelor crizei economico - financiare globale, prin reducerea drastică a comenzilor de la beneficiarii interni şi externi, cât şi prin diminuarea considerabilă a preţurilor de vânzare a produselor realizate, dictate de evoluţia preţurilor pe piaţa mondială a metalului. Într-un final, "Laminorul" a ajuns sub umbrela ruşilor de la "Mechel", alături de alte companii de profil din ţară.
Afacerile lui Caruz s-au menţinut la niveluri înalte de profitabilitate
Spre deosebire de anii precedenţi, când principalele firme ale omului de afaceri Gheorghe Caruz ("Complexul de Porci", "Caruz" şi "Soroli") se poziţionau în topul de profitabilitate pe locuri fruntaşe, în ediţia din acest an au alunecat spre mijlocul clasamentului. Nivelul de profit a scăzut în comparaţie cu anii 2008 şi 2007, când media cumulată a profiturilor acestora se situa undeva între 5,4 milioane şi 5,8 milioane. De exemplu, în 2009, SC "Caruz Brăila" a înregistrat un rezultat net de 1,22 milioane lei, faţă de 2,39 milioane lei în 2008 şi 2,28 milioane în 2007. SC "Complexul de Porci" a avut profit net de 0,61 milioane, comparativ cu 1,65 milioane lei în 2008 şi 1,66 milioane în 2007, în timp ce "Soroli Cola" a avut în 2009 un plus de 1,6 milioane (1,43 milioane profit în 2008 şi 1,9 milioane lei în 2007).
