Putini dintre detinutii aflati in inchisoarea cu regim de maxima siguranta din Braila isi recunosc faptele. Unii recunosc ca au savirsit anumite fapte penale insa sustin cu tarie ca, fie pe parcursul arestarii preventive si urmaririi penale, fie pe parcursul judecatii, in cazul lor s-ar fi savirsit o serie de erori. Cei mai multi, insa, indeosebi recidivistii, care au experienta mai multor pedepse privative de libertate, invata o serie de proceduri judiciare, unii dormind, de-a dreptul, sub cap cu Codul Penal si Codul de Procedura Penala.
Astfel, in timp, pe masura ce incep sa inteleaga si anumite "chichite" de care s-ar putea folosi pentru a-si rezolva o serie de probleme, incep sa uzeze, tot mai des, de cunostintele acumulate. De exemplu, ei folosesc cu succes metoda deschiderii unei afaceri judiciare (proces sau plingere catre un organ de cercetare penala) pentru a fi mutati dintr-o inchisoare intr-alta sau pentru a ramine acolo unde sint - avind un interes anume. Asfel, numai anul trecut, pe falsele afaceri judiciare ale detinutilor, Penitenciarul de Maxima Siguranta Braila a cheltuit mai mult de 1 miliard de lei vechi, din banii contribuabililor.
"In nici o tara din lume, statul nu finanteaza procesomania"
Anul trecut, pentru afacerile judiciare ale detinutilor din inchisoarea braileana s-au cheltuit putin peste 1,2 miliarde de lei vechi, iar directorul institutiei, magistrat Gheorghe Cucu, apreciaza ca un miliard s-a dus numai pentru falsele afaceri judiciare: "Ei depun mereu tot felul de petitii, in functie de interesul pe care-l au, depun actiuni judecatoresti, plingeri penale, tot felul de memorii, reclamatii, iar noi trebuie sa-i ducem acolo unde cer ei, la diverse anchete declansate de ei, la procese, depinde. Anul trecut, numai, pentru falsele lor afaceri judiciare, am cheltuit un miliard. Din banii contribuabilului. In nici o tara din lume, statul nu finanteaza procesomania". Reporterii nostri au tras un semnal de alarma in acest sens si in urma cu citeva luni, cind gratie unui singur detinut din Penitenciarul de Maxima Siguranta Braila, instantele judecatoresti se incarcasera cu inca 97 de procese. Initial, detinutii isi indreapta petitiile impotriva anchetatorilor sau a altor parti din procesul in urma caruia au fost condamnati.
Dupa ce pierd cauzele respective, infractorii se plimba pe banii contribuabililor, reclamind terti: colegi de celula, angajati ai penitenciarului sau chiar ziaristi. Zilele trecute, unul dintre reporterii nostri a fost reclamat, printr-o plingere penala, pentru "santaj". Ba chiar, detinutul cerea si daune morale de citeva zeci de milioane de lei vechi, sustinind ca reporterul cu care a vorbit nu i-ar fi difuzat ziarul in care ar fi aparut articolul despre el. Curios este ca detinutul a fost cel care il contactase pe jurnalist si ii ceruse o intrevedere, insa sustinerile infractorului nu constituiau subiect de presa, de interes public, motiv pentru care - in contextul in care detinutul nici nu-si asumase in scris afirmatiile facute in timpul discutiei - nu a aparut un articol.
Cu toate acestea, ziaristul nostru a fost nevoit sa dea cu subsemnatul, iar atita timp cit s-a derulat cercetarea, detinutul a uzat de mai multe plimbari la organele de cercetare penala si, totodata, nu a fost transferat intr-un alt penitenciar, asa cum se prognoza inainte ca el sa depuna plingerea respectiva. Acesta nu este primul detinut care depune plingere impotriva unui ziarist de la noi, afirmind tot felul de chestiuni abracadabrante. Sistemul juridic romanesc permite detinutilor, si nu numai, sa se indrepte impotriva oricui, fara ca acestia sa fie responsabilizati in vreun fel. Infractorii stiu ca, daca se dovedeste ca plingerile lor au fost nefondate, legea nu-i culpabilizeaza. Putine au fost, in ultimii ani, cazurile in care o persoana reclamata sa fi deschis un nou proces, impotriva reclamantului, dupa ce s-a dovedit ca plingerea acestuia a fost nefondata.
"Asa este sistemul. Uneori nici nu stii cum sa vorbesti cu detinutii ca sa nu te reclame, fiindca unii, din dorinta de a nu mai sta pe camera, isi fac o indeletnicire din a reclama. Adevarat ca nici legea nu este drastica aici si nu-i pedepseste daca se dovedeste ca nu au dreptate. E drept, ce-i mai multi reclama chestiuni legate de faptele pentru care sint aici, cei mai multi spun ca sint nevinovati", a adaugat magistrat Gheorghe Cucu, directorul Penitenciarului de Maxima Siguranta Braila.
Astfel, in timp, pe masura ce incep sa inteleaga si anumite "chichite" de care s-ar putea folosi pentru a-si rezolva o serie de probleme, incep sa uzeze, tot mai des, de cunostintele acumulate. De exemplu, ei folosesc cu succes metoda deschiderii unei afaceri judiciare (proces sau plingere catre un organ de cercetare penala) pentru a fi mutati dintr-o inchisoare intr-alta sau pentru a ramine acolo unde sint - avind un interes anume. Asfel, numai anul trecut, pe falsele afaceri judiciare ale detinutilor, Penitenciarul de Maxima Siguranta Braila a cheltuit mai mult de 1 miliard de lei vechi, din banii contribuabililor.
"In nici o tara din lume, statul nu finanteaza procesomania"
Anul trecut, pentru afacerile judiciare ale detinutilor din inchisoarea braileana s-au cheltuit putin peste 1,2 miliarde de lei vechi, iar directorul institutiei, magistrat Gheorghe Cucu, apreciaza ca un miliard s-a dus numai pentru falsele afaceri judiciare: "Ei depun mereu tot felul de petitii, in functie de interesul pe care-l au, depun actiuni judecatoresti, plingeri penale, tot felul de memorii, reclamatii, iar noi trebuie sa-i ducem acolo unde cer ei, la diverse anchete declansate de ei, la procese, depinde. Anul trecut, numai, pentru falsele lor afaceri judiciare, am cheltuit un miliard. Din banii contribuabilului. In nici o tara din lume, statul nu finanteaza procesomania". Reporterii nostri au tras un semnal de alarma in acest sens si in urma cu citeva luni, cind gratie unui singur detinut din Penitenciarul de Maxima Siguranta Braila, instantele judecatoresti se incarcasera cu inca 97 de procese. Initial, detinutii isi indreapta petitiile impotriva anchetatorilor sau a altor parti din procesul in urma caruia au fost condamnati.
Dupa ce pierd cauzele respective, infractorii se plimba pe banii contribuabililor, reclamind terti: colegi de celula, angajati ai penitenciarului sau chiar ziaristi. Zilele trecute, unul dintre reporterii nostri a fost reclamat, printr-o plingere penala, pentru "santaj". Ba chiar, detinutul cerea si daune morale de citeva zeci de milioane de lei vechi, sustinind ca reporterul cu care a vorbit nu i-ar fi difuzat ziarul in care ar fi aparut articolul despre el. Curios este ca detinutul a fost cel care il contactase pe jurnalist si ii ceruse o intrevedere, insa sustinerile infractorului nu constituiau subiect de presa, de interes public, motiv pentru care - in contextul in care detinutul nici nu-si asumase in scris afirmatiile facute in timpul discutiei - nu a aparut un articol.
Cu toate acestea, ziaristul nostru a fost nevoit sa dea cu subsemnatul, iar atita timp cit s-a derulat cercetarea, detinutul a uzat de mai multe plimbari la organele de cercetare penala si, totodata, nu a fost transferat intr-un alt penitenciar, asa cum se prognoza inainte ca el sa depuna plingerea respectiva. Acesta nu este primul detinut care depune plingere impotriva unui ziarist de la noi, afirmind tot felul de chestiuni abracadabrante. Sistemul juridic romanesc permite detinutilor, si nu numai, sa se indrepte impotriva oricui, fara ca acestia sa fie responsabilizati in vreun fel. Infractorii stiu ca, daca se dovedeste ca plingerile lor au fost nefondate, legea nu-i culpabilizeaza. Putine au fost, in ultimii ani, cazurile in care o persoana reclamata sa fi deschis un nou proces, impotriva reclamantului, dupa ce s-a dovedit ca plingerea acestuia a fost nefondata.
"Asa este sistemul. Uneori nici nu stii cum sa vorbesti cu detinutii ca sa nu te reclame, fiindca unii, din dorinta de a nu mai sta pe camera, isi fac o indeletnicire din a reclama. Adevarat ca nici legea nu este drastica aici si nu-i pedepseste daca se dovedeste ca nu au dreptate. E drept, ce-i mai multi reclama chestiuni legate de faptele pentru care sint aici, cei mai multi spun ca sint nevinovati", a adaugat magistrat Gheorghe Cucu, directorul Penitenciarului de Maxima Siguranta Braila.
