• s-au făcut bani frumoși de către cei care au declarat „pe proprie răspundere” că au în gazdă ucraineni • cum nu mai sunt bani, de la 1 mai se modifică modul în care va fi decontată cazarea refugiaților ucraineni care locuiesc în gazdă, pe teritoriul țării noastre • Guvernul României a decis ca aceștia să primească prin Inspectoratele Județene de Urgență o sumă de 2.000 de lei/lună de familie, pentru cheltuielile de cazare • de reținut că suma se va acorda pentru primele patru luni, după care refugiații pot beneficia și de ajutor de șomaj • noile modificări legislative vin după ce tot statul nu a plătit de patru luni cazarea și masa refugiaților ucraineni, o problemă cu care se confruntă și brăilenii, de la începutul acestui an • există totuși promisiuni pentru decontarea acestor cheltuieli
Schimbare radicală de la începutul acestei luni! După ce mai mulți români care găzduiesc refugiați prin Programul 50/20 s-au plâns, în repetate rânduri, din cauza restanțelor de plată ale Guvernului pentru decontarea cheltuielilor de cazare pentru cetățenii ucraineni, autoritățile centrale au modificat mecanismul de sprijin pentru refugiați. Astfel, începând cu data de 1 mai 2023, nu se vor mai deconta cheltuieli de hrană și cazare persoanelor fizice care găzduiesc cetățenii proveniți din zona de conflict armat din Ucraina. Mai nou, aceste sume se vor plăti, direct, persoanelor refugiate, numai că banii sunt mai puțini. Vorbim, așadar, despre un nou cadru normativ prin intermediul Ordonanței de urgență nr. 22/2023 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2022 privind acordarea de sprijin și asistență umanitară de către statul român cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din Ucraina. Concret, în modificările legislative se arată că familiile și persoanele singure, beneficiare ale Deciziei de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului, vor primi, începând cu data de 1 mai 2023, pentru o singură perioadă de maximum 4 luni consecutive, o sumă forfetară lunară, pentru acoperirea cheltuielilor de cazare și hrană, acordată din bugetul inspectoratelor județene pentru situații de urgență/Inspectoratului pentru Situații de Urgență București–Ilfov. După împlinirea perioadei de 4 luni consecutive, familiile și persoanele singure prevăzute la alin. (10) beneficiază de suma forfetară lunară până la finalul anului 2023, pentru acoperirea cheltuielilor de cazare, acordată din bugetul inspectoratelor județene pentru situații de urgență / Inspectoratului pentru Situații de Urgență București–Ilfov. Totodată, după împlinirea perioadei de 4 luni consecutive, refugiații vor avea acces la sistemul asigurărilor pentru șomaj, la măsurile de prevenire a șomajului și la măsurile pentru stimularea ocupării forței de muncă, acordate în urma înregistrării la agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene, respectiv a municipiului București, în condițiile stabilite pentru cetățenii români de prevederile Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare.
În acest context, potrivit unei informări transmise de Prefectura Brăila, documentele care trebuie atașate la cererea din prima lună sunt următoarele: documentul PT (protecție temporară) emis în România (pentru fiecare persoană / membru al familiei) și un extras de cont (bancă în România, în RON), unde este necesar un singur cont per familie.
În ceea ce privește suma pe care o vor primi solicitanții este vorba despre un sprijin în cuantum de 750 de lei, bani acordați persoanelor singure, pentru acoperirea cheltuielilor de cazare și încă un sprijin în valoare de 600 de lei/lună pentru acoperirea cheltuielilor de hrană. De asemenea, pentru o familie compusă din cel puțin două persoane, suma pentru acoperirea cheltuielilor de cazare va fi de 2.000 de lei/ lună, iar suma pentru acoperirea cheltuielilor de hrană va fi în cuantum de 600 de lei de persoană.
Unde și când se depun cererile?
Cererile se depun la autoritatea administrației publice locale a unității / subdiviziunii administrativ-teritoriale (București – instituțiile subordonate primăriilor de sector) pe raza căreia optează să locuiască / locuiește deja. Actul normativ precum și modelele de cerere se regăsesc în limbile română și ucraineană la adresa: http://www.dsu.mai.gov.ro/informatii-despre-programul-de-suport-pentru-cazare-si-integrare-prima-luna/.
În acest sens, e bine să știți că dacă depuneți cererea în primele 5 zile lucrătoare din luna mai ( 2, 3, 4, 5, 8 mai), banii vor fi virați în luna mai. Dacă cererile sunt depuse între 8 și 31 mai, banii vor fi virați în luna iunie, în cont.
Ce tip de cerere utilizez, dacă am spațiu de cazare?
Dacă vă întrebați ce tip de cerere trebuie să completați dacă aveți spațiu de cazare, ei bine este vorba despre cererea Anexa nr. 1 (dacă locuiești în centru de cazare, alege ‘Sunt cazat în cadrul taberelor temporare de cazare și asistență umanitară: □ da’). Aici, trebuie să menționați numele complet și CNP-urile membrilor familiei. În cazul repartizării, suma va fi decontată centrului de cazare pentru cazare și hrană, nu persoanelor cazate.
Ce tip de cerere utilizez dacă nu am cazare, dar vreau să fiu repartizat?
În acest caz, conform informațiilor oficiale, trebuie să completați cererea din Anexa nr. 6. Aici, este nevoie să precizați luna pentru care doriți să fiți repartizat(ă), precum și numele complet și CNP-urile membrilor familiei. În cazul repartizării, suma va fi decontată centrului de cazare pentru cazare și hrană, nu persoanei/persoanelor cazate.
Ce trebuie să faceți dacă sunteți un reprezentant al autorităților locale?
Dacă vă regăsiți în această situație, trebuie să urmați următorii pași:
-pentru acces în aplicație trimiteți cererea de acces din Anexa nr. 7;
-pregătiți un model de cerere (pre-completată) în limba ucraineană pentru a explica comparativ cererea care va fi semnată în limba română;
-dacă întâmpinați probleme, luați legătura cu un ONG care are vorbitori de limba ucraineană / rusă-română / engleză;
-dacă întâmpinați probleme, luați legătura cu un call center care are vorbitori de limba ucraineană / rusă / română: call center național: 021 3456789, UNHCR România: Â40 723 653 651 sau la CNRR: Â40 374 346 100 .
Tot în informările oficiale se mai arată că dacă sunteți ucrainean / cetățean străin care beneficiază de protecție temporară și întâmpinați dificultăți la depunerea cererii, autoritățile vă recomandă să :
-cereți ajutorul vorbitorilor de limbă română / engleză de lângă dumneavoastră pentru a traduce problema către reprezentantul primăriei;
-dacă întâmpinați probleme, luați legătura cu un ONG care are vorbitori de limba ucraineană-rusă-română;
-dacă întâmpinați probleme luați legătura cu un call center care are vorbitori de limba ucraineană-rusă-română: call center național: 021 3456789, UNHCR România: Â40 723 653 651 sau CNRR: Â40 374 346 100 ;
În cazul în care sunteți proprietar / gazdă care găzduiește cetățeni ucraineni, cetățeni străini, sau apatrizi (beneficiari ai protecției temporare) proveniți din Ucraina, se recomandă să țineți cont de următoarele recomandări:
-vă rugăm să informați persoanele găzduite despre schimbările survenite în OUG 15/2022;
-în cazul în care percepeți chirie, vă recomandăm să înregistrați fiscal un contract de chirie la autoritățile fiscale, așa cum prevede legislația în vigoare;
-vă rugăm să le explicați, inclusiv în formă scrisă, condițiile contractului într-o limbă pe care chiriașul o înțelege;
-în situația în care percepeți garanții pentru eventuale daune și / sau nerespectarea condițiilor contractului privind termenii de plată a chiriei, vă rugăm să stipulați acest aspect în contract.
Patru luni de zile „pe uscat”
Menționăm că în județul Brăila, după cum arată cele mai recente date puse la dispoziție de către Prefectura Brăila sunt cazate, doar la persoane fizice, 365 de persoane refugiate din Ucraina. Și, conform datelor furnizate de către Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Brăila, redactorilor ”Obiectiv”, anul acesta, în acest județ, niciun brăilean nu a primit bani de la stat pentru decontarea cheltuielilor de cazare și hrană pentru refugiați. Așadar, sunt patru luni de zile, de când persoanele care găzduiesc ucraineni se descurcă pe cont propriu cu aceste cheltuieli. ”Ultima plată efectuată a fost pe luna decembrie. S-a încheiat anul financiar 2022 și după, nu s-a mai plătit nimic. Documentele au fost înaintate de noi, mai departe, conform procedurii, dar nu au mai fost alocări de fonduri. Deci, nu s-au mai primit bani pe capitolul bugetar respectiv și implicit, nu s-au putut face plăți, anul acesta, pentru decontarea cheltuielilor. După cum știți, problema este aceeași în toată țara, nu doar în Brăila”, a declarat pentru ”Obiectiv”, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Brăila, Ștefan Stoian. Totuși, în ciuda noilor schimbări legislative, gazdele refugiaților ucraineni au în continuare dreptul să primească sumele care le sunt datorate pentru cazare și hrană până la data de 30 aprilie a.c. Pentru decontarea acestor sume, cei care au asigurat casă și masă ucrainenilor vor trebui să depună cererile până cel târziu, 13 mai 2023, respectând mecanismul de decontare din HG 336/2022. În acest sens, amintim că
persoanele fizice care au găzduit, până la data de 30 aprilie 2023, cetățeni străini sau apatrizi aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina, beneficiază de decontarea cheltuielilor cu hrana și cazarea în valoare de 20 de lei/ pe zi de persoană găzduită pentru hrană și 50 de lei/ pe zi de persoană găzduită pentru cazare, așadar cu mult peste ajutorul pe care îl vor primi de la 1 mai aceiași cetățeni străini. Astfel, persoanele fizice care au găzduit ucraineni până la 30 aprilie a.c trebuie să depună la primăria de care aparțin o cerere care să conțină numărul persoanelor găzduite, numele și prenumele acestora, localitățile din Ucraina din care provin, precum și intervalul de timp din luna anterioară pentru care se solicită decontarea cheltuielilor cu hrana. Documentul, care trebuia depus în primele trei zile lucrătoare ale fiecărei luni, trebuia însoțit de o declarație pe propria răspundere, de o copie a actului de identitate al celui care solicită decontul, dar și de copii ale documentelor care atestă dreptul acestuia de folosință asupra locuinței în care urma să găzduiască refugiații din Ucraina. Așadar, „pe cuvânt de onoare” s-au primit milioane de lei în baza declarației pe proprie răspundere a celor care au susținut că au primit în gazdă ucraineni. Urmarea? Au sărit prețurile la chirii!
De exemplu, anul trecut, peste 6 milioane de lei (60 miliarde lei vechi) au fost decontate de stat, la Brăila, pentru cazarea și masa refugiaților din Ucraina. Se pare însă că cine a avut de dat tunuri a dat pentru că banii s-au terminat!
