• câţiva dintre oamenii cu cele mai importante afaceri în momentul de faţă în judeţul nostru au avut ocazia, recent, să iasă “la rampă” şi să vorbească despre business-urile lor, oferind câteva detalii de culise • aceştia au precizat, printre altele, şi modul în care încearcă să atragă tinerii brăileni să lucreze în cadrul societăţilor lor • este vorba despre: “Braiconf”, “Yazaki”, “APAN”, “Aldahra Agricost”, “Irmex”, “Promex”, “Solo Textil”, “Glorious Lighting” şi “Bella Italia”
Cifre de afaceri considerabile, bani frumoşi aduşi la bugetul local şi sute de locuri de muncă create în Brăila - cam aşa îşi descriu proiectele de suflet câţiva dintre cei mai de succes antreprenori care activează în prezent în judeţul nostru. O parte dintre aceştia şi reprezentanţii lor, au participat, recent, la o întâlnire organizată de Primărie pentru a celebra Ziua Întreprinzătorilor şi titlul: “Brăila, Capitala Antreprenoriatului Românesc 2019”. Aşa cum am precizat şi în alte ediţii ale cotidianului “Obiectiv - Vocea Brăilei”, evenimentul a avut loc pe 31 mai, a fost găzduit de Teatrul “Maria Filotti” şi a oferit ocazia oamenilor de afaceri care au decis să investească în judeţul nostru să “iasă la rampă” şi să împărtăşească publicului informaţii despre business-urile lor, modul în care gândesc, poveşti de culise, cum au ajuns în Brăila, dar şi să îşi expună planurile pentru a atrage, pe viitor, tinerii să se angajeze în cadrul societăţilor lor.
Au vorbit cu această ocazie (vezi ordinea din fotografie): Ciprian Vlad, directorul “Braiconf”, Turgut Korkut, managerul fabricii “Yazaki”, Mircea Andreev, administratorul “APAN”, Geanina Ioniţă directorul Executiv al “Aldahra Agricost”, Madadi Rouzbeh, directorul “Irmex”, Gheorghe Deliu, director tehnic “Promex” (fusese invitat Vlad Şofonie, directorul general, însă nu a mai ajuns), Zenynal Arslan, directorul “Solo Textil”, Kuan Wei Chen, directorul general-adjunct la “Glorious Lighting” (fabrica de corpuri de iluminat de la fostul mall “Armonia”) şi Iulian Zamfir administratorul grupului de firme “Bella Italia”.
Plecând de la ideea că întreaga întâlnire a fost organizată de liderii administraţiei brăilene tocmai pentru a prezenta exemple de succes în lumea antreprenoriatului, astfel încât să inspire şi alţi posibili doritori să investească în zona noastră, dar şi pentru că discuţiile au avut ca subiect central promovarea învăţământului dual şi atragerea tinerilor către meserii, am decis să vă redăm, pe scurt, ceea ce a avut de spus fiecare dintre cei amintiţi mai sus.
«Braiconf» a intrat cu produse proprii şi pe piaţa din SUA
“Recunosc că m-am urcat emoţionat pe această scenă. Ultima oară când am fost pe ea, acum 20 de ani, eram în clasa a 12-a, am participat la o piesă de teatru şi revenirea în Brăila de câteva luni, după ceva vreme, e cumva încărcată de emoţii. Mă aflu în faţa dumneavoastră în triplă calitate: de brăilean, motiv pentru care sunt mândru de premiul primit de Brăila şi felicit organizatorii şi autorităţile locale pentru această realizare. În al doilea rând, în calitate de antreprenor, deoarece, în ultimii 15 ani am pornit de la zero un business şi l-am dezvoltat, l-am dus şi internaţional. Iar de câteva luni am revenit în Brăila în calitate de director general la «Braiconf». E o mândrie personală pentru mine - la fel cum trebuie să fie pentru toţi brăilenii -, pentru că la «Braiconf» se fac cămăşi made in Brăila, made in Romania, care ajung în toate colţurile lumii”, aşa şi-a început discursul Ciprian Vlad, directorul fabricii de confecţii “Braiconf”, la scurt timp după ce a prezentat un video promoţional care a încercat să sumarizeze cei 70 de ani de istorie ai companiei.
Acesta a ţinut să puncteze, printre altele, că până în luna decembrie a anului trecut au fost produse 250 de milioane de cămăşi în cadrul fabricii, subliniind totodată că “Braiconf” este unul dintre cei mai importanţi exportatori de top din Brăila. Vlad a amintit şi faptul că discutăm la Brăila despre una dintre cele mai mari fabrici de confecţii din România, şi raportându-ne strict la realizarea de cămăşi, la cantitatea şi calitatea oferită, probabil cea mai mare fabrică de profil din Uniunea Europeană. Directorul a anunţat că se anticipează un plus al business-ului de 10% la finele lui 2019 şi că anul trecut fabrica a depăşit cifra de afaceri de 10 milioane de euro.
Mai nou, “Braiconf” a intrat cu produse proprii şi pe piaţa din Statele Unite ale Americii, după cum a anunţat directorul, deşi expedia produse realizate la Brăila şi în alte ţări din Europa, în Australia, Japonia şi Rusia.
Sursa citată a ţinut să tragă un semnal de alarmă legat de stoparea în ultimii ani a promovării învăţământului tehnic, profesional, a celui dual, ceea ce a dus, printre altele, la dispariţia unor generaţii de confecţioneri. Ciprian Vlad a precizat că fabrica are mari dificultăţi în a găsi tineri angajaţi, că media de vârstă a celor care lucrează la “Braiconf” în prezent este de 47 de ani, astfel că, în opinia sa, în maximum 15 ani nu vor mai exista muncitori calificaţi care să continue producţia de cămăşi. Acesta a precizat că a purtat nenumărate dialoguri cu autorităţile locale, cu inspectorul şcolar general Cătălin Canciu şi a întreprins diverse acţiuni pentru a-i atrage pe tinerii de liceu şi proaspăt absolvenţi să îşi îndrepte atenţia către fabrică, inclusiv prin organizarea de vizite.
“Personal am stat de vorbă cu câţiva viitori absolvenţi, în ideea de a afla interesul lor de a intra pe porţile «Braiconf-ului» ca prim job în viaţa lor. Am rămas surprins de interesul scăzut în această direcţie. Dar problema majoră e cea de comunicare, de informare. Pentru că după discuţii cu ei, prezentându-le compania, prezentând puterea brand-ului, vechimea, tradiţia, mergând în fabrică, raportul s-a schimbat de la un sondaj, pot să vă spun de 0 % intenţie de a veni ca angajaţi, la 60 - 70%”, a declarat Vlad, cu precizarea că a asigurat şi sprijin financiar pentru a aduce tineri din judeţ cu microbuze, în vizită la fabrică.
Yazaki, APAN şi legătura dintre cele două firme din Brăila şi BMW
Turgut Korkut, managerul fabricii “Yazaki”, a afirmat că nu i-a fost deloc uşor să dezvolte afacerea la Brăila, dar chiar şi aşa, s-a declarat onorat să se afle în judeţul nostru. Acesta a explicat că Yazaki se află în România încă din 2003, că prima fabrică a fost deschisă în Ploieşti, o alta în Caracal, iar cea mai nouă în Brăila, care funcţionează din 2015.
“În acel an am început cu 500 de oameni şi am ajuns la 4.600 de angajaţi în august 2017. Între timp am asigurat training pentru aproape 7.000 de oameni, dar rata concedierilor a fost de asemenea una ridicată. Am avut şi mulţi competitori, dar am reuşit să mergem mai departe. 4.615 a fost numărul maxim de angajaţi pe care l-am avut şi în prezent suntem la aproape 4.000. (...) După cum ştiţi, noi producem cablaje pentru maşini marca BMW în Germania. Şi producem pentru seriile de maşini de pasageri 4, 5 şi 6. De asemenea, vom produce foarte curând şi pentru seriile 7 şi 8. Deci, atât timp cât BMW există, în mod cert şi fabrica noastră din Brăila îşi va continua activitatea”, a declarat Korkut.
Marca de autoturisme BMW a făcut parte şi din discursul lui Mircea Andreev, administratorul dealerului auto “APAN”. Acesta a precizat că firma sa are în prezent 500 de angajaţi, de asemenea că desfăşoară activităţi în industria agricolă şi de aproximativ doi ani este şi administratorul restaurantului “Peşte şi Vin”, realizat cu finanţare europeană. Andreev, chiar a ţinut să facă o legătură între compania sa şi “Yazaki”, precizând că are în distribuţie maşini BMW, printre altele, dotate cu cabluri făcute în Brăila, lucru cu care se mândreşte.
“APAN s-a înfiinţat în 1991, când puţini oameni aveau curajul să facă acest pas. (...) În acest moment conduc mai multe companii, unde avem 500 de oameni angajaţi în domeniul auto, în domeniul vânzărilor de echipamente şi utilaje agricole. În acelaşi timp, pot să spun că vindem indirect şi cablajele făcute la Brăila. Noi vindem şi autoturisme BMW, şi le vindem chiar brăilenilor. Vindem zece branduri auto în acest moment şi iată că puteţi beneficia de un cablaj produs la Brăila, prin autoturismul dumneavoastră BMW. Şi mă bucur că în sală în acest moment sunt mulţi posesori de BMW. Bineînţeles, este o onoare pentru mine şi vă felicit pentru achiziţii. În acelaşi timp, pot spune că industria agricolă a fost tentantă de la început. Dar a prins contur pentru mine în anul 2012 când am început să investim într-o fermă - «Silozuri şi FNC», făcută pe fonduri europene, care în acest moment îşi desfăşoară activitatea la Tudor Vladimirescu. (...) În acest moment reprezentăm 12 branduri de echipamente şi utilaje agricole, ultimul dintre acesta semnat în luna martie 2019 - combinele ruseşti Rostselmash, al treilea mare producător de combine la nivel mondial”, a afirmat Andreev, cu precizarea că datorează succesul familiei sale şi echipei care coordonează întreaga activitate. Acesta a ţinut să puncteze că eforturile nu au rămas nerăsplătite, astfel că în 2007 şi 2008 a închiriat un avion privat şi a făcut o plimbare în Cuba, respectiv Republica Dominicană cu echipa APAN de la acea vreme.
Şi Andreev s-a plâns de problema personalului la Brăila şi a precizat că încearcă totuşi să promoveze compania sa la nivelul facultăţilor şi şcolilor din Brăila şi Galaţi, astfel încât să atragă tinerii către “APAN”.
Acesta a mai adăugat că în prezent compania are 18 centre în România, două în Germania şi unul în Bulgaria şi a profitat de moment pentru a lăuda ţara noastră din perspectiva unor viitori investitori, deoarece spre deosebire de Germania impozitul pe profit este de doar 16%. Cât despre restaurantul pe care îl deţine pe Dig, Andreev a dorit să puncteze că a pornit de la ideea de a le oferi angajaţilor săi o masă normală şi că în prezent locaţia se bucură de un real succes.
“Am investit în acest restaurant neştiind nimic. Nimic! Am zis, ok. Investesc într-un restaurant fiindcă vreau ca ai mei colegi, când vine ora prânzului, să poată să servească o gustare, un prânz deosebit. Asta am şi făcut”, a ţinut să adauge Andreev.
Afacerea din Insula Mare a Brăilei şi laboratorul pentru tineri
Geanina Ioniţă directorul executiv al SC Aldahra Agricost (Grupul Aldahra Holding, arabii din Insula Mare a Brăilei) a explicat, la rândul său, că în prezent compania gestionează cea mai mare exploataţie agricolă compactă din Europa. Mai exact, administrează 57.000 ha agricole arabile, cu un număr de 1.000 de angajaţi şi realizează anual aproximativ 400.000 tone de cereale. În linii mari, aceasta a precizat că misiunea companiei este de a dezvolta o agricultură durabilă şi sustenabilă, de a proteja mediul înconjurător, dar şi de a avea grijă faţă de oamenii din zonă.
“Şi noi ne confruntăm cu aceeaşi problemă: cea a plecării oamenilor în afară şi căutarea unui loc de muncă mai bine plătit. De aceea, unul dintre obiectivele companiei noastre este acela de a asigura un loc de muncă bine plătit şi un nivel de trai optim. Un alt obiectiv de-al nostru este de a sprijini educarea tinerilor şi de a oferi model de dezvoltare. (...) Obiectivul noului acţionariat Aldahra este acela de a sprijini comunitatea. Numai în acest an, până în acest moment avem donaţii de 150.000 euro către comunele Frecăţei, Măraşu, dar şi către judeţul Brăila. În viitorul apropiat vom face paşi concreţi şi în Municipiul Brăila. La Frecăţei şi la Măraşu ne-am axat pe zona de grădiniţe şi şcoli”, a precizat Ioniţă.
Aceasta a dorit să adauge că angajaţii societăţii provin în mare parte din Insula Mare a Brăilei. În ceea ce priveşte investiţiile, directorul a adăugat că noul acţionar are un plan de investiţii masive, numai în 2019 de aproape 70 milioane euro pentru remodernizarea fermelor, achiziţionarea de combine, echipamente şi modernizarea sistemului de irigat. Sursa citată a adăugat că se va ajunge în curând ca 92% din suprafaţa totală a Insulei Mari să fie irigabilă. În următorii patru ani, planul este de a se investi 137 milioane de euro, prin achiziţionarea de noi tehnologii şi crearea de noi locuri de muncă.
Cât despre dezvoltarea tinerilor absolvenţi, Geanina Ioniţă a afirmat că societatea a demarat o colaborare cu Liceul Agricol din Brăila, astfel că s-a înfiinţat o clasă nouă la solicitarea “Agricost”. De cealaltă parte, compania s-a angajat să ofere posibilitatea de a face practică agricolă, de a acorda burse şi a dezvoltat un laborator în Insula Mare specializat pe producţie vegetală.
“De asemenea, avem parteneriate cu Facultatea de Inginerie Brăila, Facultatea de Agricultură din Iaşi, care trimite anual pentru practică studenţi la noi. În ultimii 2 ani, am avut un număr de 30 de tineri agronomi angajaţi în cadrul companiei noastre. Tineri fără experienţă. O parte dintre aceştia se regăsesc acum printre şefii noştri de fermă cu rezultate remarcabile”, a mai precizat aceasta.
«Irmex» şi problema controalelor instituţiilor statului
Madadi Rouzbeh, directorul SC Irmex SA Brăila (dealer auto al unor mărci de autoturisme importante, de asemenea, cu investiţii în zona de agrement şi recreere - Club RaAy) a dorit să vorbească despre dragostea lui faţă de Brăila. Acesta a precizat că deşi are afaceri în mai multe oraşe din România a ales să locuiască în acest oraş deoarece îi place foarte mult. Chiar şi aşa, directorul a ţinut să se plângă din pricina sutelor de controale pe care le primeşte de la anumite instituţii ale statului, precum şi din cauza faptului că acestea ar urmări doar să se dea amenzi, fără să ofere îndrumare pentru corectarea eventualelor greşeli.
“Nu vreau să laud ce facem noi cu 100 de angajaţi. Vreau să vorbesc despre Brăila. Noi avem activitate în mai multe judeţe, dar eu stau în Brăila dintr-un motiv simplu: pentru că îmi place Brăila. (...) Însă am o mică problemă. De 25 de ani în Brăila cred că am avut 100 de controale de la organele statului. Şi nu cred că au venit 5% dintre ei să ne spună ce să facem. Au venit doar să dea amendă. Motivul pentru care Brăila nu s-a dezvoltat nu este acela că nu au vrut oamenii să vină aici. Eu pot să vă demonstrez că oameni cu firme au venit în Brăila, dar au fost izgoniţi de aici. Ţineţi cont! Vrem să dezvoltăm Brăila? Trebuie să riscaţi şi dumneavoastră, angajaţii statului, nu numai noi. (...) Eu am afaceri în Constanţa. O perioadă a fost şi acolo greu. În Galaţi, în Ploieşti, în Bucureşti, în Braşov. Nicăieri nu e stilul birocratic din Brăila. Şi asta ne ţine foarte foarte mult în umbră. Eu am locuinţe şi în Galaţi, Bucureşti, Brăila şi în Braşov, dar stau 99% din timp în Brăila fiindcă îmi place aici. Dar haideţi să ne ajutaţi şi dumneavoastră care lucraţi la stat. Nu e corect! Din munca noastră luaţi salarii”, a declarat Rouzbeh.
Sursa citată a povestit că producţia industrială la “Irmex” s-a oprit tot din cauza excesului de controale, care la un moment dat se transformaseră într-un element de “teroare”. Acesta a povestit că societatea s-a înfiinţat în 1949, astfel că de curând a împlinit 70 de ani, iar în ultima vreme a decis să se reprofileze către alte domenii decât producţia industrială.
“Avem în plan să modificăm în totalitate ceea ce este la Tug. Dar în totalitate! Începem cu un alt concept. De anul acesta sperăm să reuşim să scoatem autorizaţiile. La RaAy, aşa cum ştiţi majoritatea dintre dumneavoastră, deja avem autorizaţiile de construţie, deja am început pregătirile pentru construcţie, pentru extindere”, a mai adăugat acesta.
Probleme cu lipsa forţei de muncă şi la «Promex»
Deşi la întâlnirea cu antreprenorii fusese invitat Vlad Şofonie, directorul general “Promex”, acesta nu a mai ajuns, însă a participat adjunctul său, directorul tehnic Gheorghe Deliu. Acesta a făcut un scurt istoric pentru Progresul Brăila, amintind că s-a înfiinţat încă din 1924 şi că de-a lungul timpului a produs utilaje de înaltă complexitate, având în componenţă secţii de forjă, de turnătorie, construcţii mecano-sudate, montaje şi multe altele. Şi Deliu s-a plâns de interesul scăzut al tinerilor de a mai veni să lucreze în cadrul “Promex”, cu toate că societatea asigură training gratuit.
“Vreau să vă spun că în 1979 când am venit eu la «Promex», la fostul Progresul, erau în jur de 13.500 - 14.000 de angajaţi. Ne confruntăm acum cu lipsa forţei de muncă. Tinerii nu vor să mai vină să lucreze. Am angajat în momentul de faţă 19 indieni pe maşinile de prelucrări. Dar nu este bine. Era mai bine ca brăilenii să vină să lucreze. Sunt 3 - 4 ani de când simţim lipsa forţei de muncă, şi a cadrelor tehnice, dar şi a muncitorilor calificaţi. Nu este singura soluţie să aducem oameni din afară. Noi am făcut un contract de parteneriat cu Liceul «Panait Istrati», ca în planul de învăţământ să introducă şi pregătirea meseriaşilor, forţei de muncă de care noi avem nevoie. Cei de la liceu au fost receptivi, au spus că de anul viitor vor introduce în programa şcolară şi meserii de care noi avem nevoie: sudori, lăcătuşi, construcţii mecanice, lăcătuşi montatori, frezori, strungari, inclusiv turnători de piese”, a declarat Deliu, cu precizarea că tinerii ar putea să îşi îndrepte atenţia şi către “Promex” deoarece există maşini performante şi personal foarte bine pregătit. Sursa citată a adăugat că foarte mulţi vin la fabrică, fac cursurile de pregătire la locul de muncă pe poziţii de sudori, de exemplu, după care pleacă în afară pentru salarii mai mari.
Cămăşi şi materiale pentru corpuri de iluminat, produse la Brăila
Zenynal Arslan, directorul SC Solo Textil, firmă specializată în confecţii textile cu aproape 500 de angajaţi, a afirmat că are de gând să îşi extindă afacerile în Brăila, astfel că urmează să achiziţioneze o clădire şi să o transforme într-un hotel de 4 stele. Acesta nu a oferit însă prea multe detalii, doar că momentan societatea se află la stadiul realizării proiectului arhitectural şi că odată ce proiectarea va fi gata şi-ar dori să înceapă construcţia. Cât despre activitatea fabricii de confecţii, Arslan a precizat că societatea este în Brăila încă din 2004 şi că produce în special haine de damă (cămăşi, sacouri, bluze, pantaloni şi paltoane) şi că dintre acestea, 90% merg spre export şi 10% rămân pe piaţa din România. Directorul a adăugat că firma colaborează cu mărci importante din Anglia şi că zilnic realizează cam 4.000 de produse, lunar 100.000 şi anual 1.200.000.
La întâlnirea cu antreprenorii a participat şi Kuan Wei Chen, directorul general-adjunct al “Glorious Lighting” (chinezii care au preluat fostul mall Armonia). Acesta a precizat că fabrica de corpuri de iluminat a fost deschisă în mai 2019 şi că înseamnă o investiţie de 17 milioane euro şi peste 160 de angajaţi la Brăila, urmând extinderea la câteva sute. Trebuie punctat că fabrica produce piese şi pentru “IKEA”. Kuan Wei Chen şi-a exprimat speranţa că va fi primit “în familia antreprenorilor brăileni” şi că va putea avea colaborări pe viitor cu alte companii de aici.
“Sunt foarte încântat să mă alătur acestei familii mari de antreprenori. Am un respect foarte mare pentru alţi antreprenori. Ştiu cât de greu este. Se ştie că dacă eşti antreprenor şi nu ai curaj, nu gândeşti liber, nu poţi să ajungi departe. (...) Glorious Lighting a achiziţionat clădirea în care funcţiona un mall numit «Armonia». Am recondiţionat-o şi am transformat-o într-o fabrică pentru corpuri de iluminat. Multă lume mă întreabă «ce anume creaţi acolo?» Nu realizăm becuri, ci alte lucruri pentru corpurile de iluminat. Corpuri pentru lămpi. Este nevoie de foarte multă tehnologie. Am ajuns la concluzia că oamenii de aici nu ştiau foarte multe lucruri despre asta. Dar este ok. Am asigurat training pentru viitorii angajaţi. Chiar i-am trimis la compania mamă din China, de asemenea, am adus inginerii noştri din China aici pentru a-i învăţa pe angajaţi. Glorious Lighting este o mare familie la nivel global”, a declarat acesta.
Lanţul “Bella Italia” şi mândria de a fi brăilean
Iulian Zamfir, preşedintele UGIR şi administrator al grupului de firme “Bella Italia” a dorit să sublinieze că face parte din prima generaţie de antreprenori români de după Revoluţie. Acesta a precizat că a trecut prin multe “bătălii” pentru a realiza o întreprindere mică în 1991, însă astăzi are peste 250 de angajaţi. Zamfir a adăugat că se mândreşte cu faptul că este brăilean de câte ori are ocazia, motiv pentru care sediul principal al lanţului de restaurante se află în oraşul nostru.
“Afacerea noastră fanion - franciza «Bella Italia» -, este prima franciză românească pentru un restaurant. 2005 este anul de naştere al francizelor în România şi suntem prezenţi la primul salon de profil de la Bucureşti, când semnăm primul contract de franciză. După 3 ani de zile, în 2008 suntem locul 1 în topul francizelor româneşti, după cifra de afaceri. Astăzi suntem prezenţi din Brăila până la Timişoara. În multe oraşe din România afacerea s-a dezvoltat foarte mult. Suntem o echipă de oameni. Vreau să accentuez asta pentru că sediul principal al companiei este la Brăila şi nu ne mutăm. Avem un sediu secundar la Bucureşti. Unde mergem în ţară sau în străinătate sunt mândri că suntem brăileni şi spunem acest lucru”, a declarat Zamfir.
Reamintim că pe lista celor care erau aşteptaţi să ia cuvântul în cadrul întâlnirii antreprenorilor brăilene figurau şi Vasile Broască, administrator SC Dunav, Vasile Sbârcea, administrator SC Compact Grup, Neculai Bădescu, director SC Pronif Industry, un reprezentant SC Nozleco, Rodica Dragomir - Carrefour, Marian Boneanu - Transmarian şi Sorin Negură, director la SC Labrador, însă discuţiile s-au întins şi aceştia nu au mai fost invitaţi pe scenă.
