Personaje importante din administraţia locală sunt în spatele afacerii "Stejarul". Încet, încet, se leagă punctele de adevăr din această ciudată poveste a împroprietăririi cu terenuri împădurite fix la marginea oraşului şi se conturează dimensiunea "păienjenişului" de interese ţesute în această afacere imobiliară. De exemplu, soţii Iurov, Elena şi George, au legătură directă cu Primăria Brăila. 
Cu viceprimarul Dănăilă mai precis. La fel cum şi Otilia şi Cristian Niţă, alţi doi proprietari de pădure, au legătură directă de rudenie cu un alt personaj public din Primărie: chiar secretarul general al Primăriei Brăila, Mircea Fudulaiche. Atât el cât şi vicele au negat orice implicare în acest controversat proiect investiţional. "Nu ştiu nimic de aceste conexiuni şi nici nu le-am luat în calcul când am gândit proiectul investiţional", spune şi Gheorghe Periverzof, un alt actor important în afacere şi mandatar al celor 14 proprietari de terenuri din corpul Pădurii Stejaru. În plus, el punctează că nu toate cele 13 hectare sunt luate în calcul pentru defrişare, ci numai 4 ha. De ce? Cel mai important motiv este acela că ar costa foarte mult îndeplinirea obligaţiilor ce derivă din scoaterea din circuitul forestier a terenului pe care se vrea a fi construit complexul de agrement. Dincolo de asigurările că nu întreg terenul se vrea a fi defrişat, trebuie subliniat că nu poate fi trecut cu vederea faptul că pe vremea când s-au făcut jocurile în afacerea Stejaru, în eşalonul I de conducere a Prefecturii se afla acelaşi Fudulaiche de care aminteam mai sus. Mai mult, portiţa legală ce a permis împroprietărirea cu terenuri fix în pădurea Stejaru a fost declarată neconstituţională şi, ca atare, scoasă din lege. Interesant, nu-i aşa?
Aşa cum era de aşteptat, şi cum, de altfel, ne-au semnalat şi cititorii noştri, există conexiuni clare, cel puţin în câteva cazuri, între proprietarii de terenuri în Pădurea Stajaru şi factori decizionali la nivel local. De ce spunem asta? Păi, să luăm cel mai evident caz: Elena Iurov este, de fapt, sora lui Alexandru Dănăilă, actualul viceprimar, şi a lucrat ca director la Agenţia de Turism Avia Travel condusă de Puica Zaharia, mama actualului vice. De aceeaşi agenţie se leagă şi numele altui proprietar de pădure, Guruianu Costel-Romeo, care apare unic asociat şi administrator al firmei. Contactat, Dănăilă a confirmat legătura de rudenie, dar a subliniat că nu are nicio implicare în povestea cu terenul din pădurea Stejaru. "Într-adevăr, Elena este sora mea, iar George este cumnatul meu. Cei doi sunt plecaţi în Canada. Am aflat din ziar că sunt pe lista persoanelor care deţin teren în zona de la marginea oraşului, dar nu ştiam nimic despre asta. Cu prima ocazie când am să-i contactez o să vorbesc cu ei despre această problemă şi să vedem ce este de făcut, pentru că, repet, nu ştiam nimic despre implicarea lor, cel mai probabil o poveste dinainte de plecarea lor în Canada", ne-a declarat Alexandru Dănăilă. Dar lista conexiunilor cu personaje publice din administraţia locală nu se încheie aici, pentru că mai există un duo cu relaţii înalte. Este vorba despre Otilia şi Cristian Niţă, rude ale actualului secretar general al Primăriei Brăila, Mircea Fudulaiche. Otilia Niţă este sora lui Fudulaiche, iar Cristian Niţă, este fiul Otiliei, aşadar nepotul lui Fudulaiche. Chestionat în această privinţă, secretarul primăriei Brăila a explicat că nici el nu avea cunoştinţă de afacerile imobiliare ale celor două rude. "Din cauza unor probleme de familie pe care nu vreau să le discut, nu am ţinut o legătură strânsă cu sora mea. Nu, nu ştiam nimic de implicarea lor în această poveste şi nu am nicio legătură cu toate astea", a subliniat sursa citată. Totuşi, interesant de adăugat aici ar fi faptul că pe vremea când s-au perfectat actele privind retrocedarea terenurilor către revendicator, într-un fel sau altul, documentele au trecut cel puţin tangenţial prin mâna lui Fudulaiche, întrucât el lucra în Prefectură din mai 1993, ocupând, pe rând, funcţiile de inspector de specialitate, consilier al prefectului, secretar general ba chiar şi subprefect până în februarie 2009.
Alexandru Dănăilă. Filiera Avia Travel: Elena Iurov, sora lui Alexandru Dănăilă, a fost manager la Avia Travel, firma la care, actualmente, unic asociat şi administrator este Guruianu Costel-Romeo, un alt proprietar de pădure. Tot la Avia Travel lucra şi Puica Zaharia, mama lui Alexandru Dănăilă
Periverzof senior a negociat cu municipalitatea vânzarea corpului B al Teatrului
Dar coincidenţele nu se opresc aici. În mod sigur vă puteţi aduce aminte că Gheorghe Periverzof s-a mai aflat în spatele unui tun imobiliar fabricat după reţeta retrocedărilor. El este nimeni altul decât personajul cu care municipalitatea a negociat în mandatul fostului primar Constantin Sever Cibu, în prezent parlamentar UNPR, preţul pentru vânzarea corpului de clădire, parte a ansamblului imobiliar reunit de Teatrul "Maria Filotti". Mai precis este vorba despre clădirea alipită teatrului şi în care se aflau cabinele actorilor, atelierele şi alte utilităţi. În 2007, Gheorghe Periverzof a fost mandatat de revendicatorul clădirii respective pentru a rezolva problema retrocedării imobilului. De fapt, povestea revendicării corpului B al teatrului a început prin 2001, când moştenitorul clădirii, Bogdan Berechet Ionescu, a iniţiat un dosar în acest sens. Abia în 2007 Bogdan Berechet l-a împuternicit pe Gheorghe Periverzof pentru ca acesta să rezolve situaţia clădirii şi să o ia în proprietate, ceea ce s-a şi întâmplat. Chiar foarte rapid. Au urmat discuţii legate de stabilirea unei chirii pentru utilizarea corpului de clădire, după care, brusc, Periverzof a anunţat că se vinde imobilul, forţând Primăria să scoată bani de la buget. Într-un final, în primăvara anului 2008, municipalitatea a ajuns, după luni de negocieri cu acest Periverzof, să se înţeleagă la preţ: puţin peste 520.000 euro, valoarea la care s-a încheiat tranzacţia.
Revenind în prezent, alături de Gheorghe Periverzof mai sunt implicaţi în "Afacerea Stejaru" Bogdan Periverzof precum şi Alexandra Periverzof. Vă reamintim că Bogdan a fost cel care prin 2009 lansa pe mai multe pagini de Internet cu profil vânzări/cumpărări în domeniul imobiliar, mai multe anunţuri privind intenţia de vânzare a unui lot de 13 ha în pădurea de la marginea Brăilei. Mai mult, Periverzof junior şi-a trecut în CV faptul că manageriază complexul hotelier deţinut de SC "Milion Trade" al lui Eduard Constantinescu. A! Şi ca lucrurile să se complice şi mai mult trebuie spus că "Milion Trade" este firma care a administrat pentru o perioadă terenul din Piaţa Concordia, retrocedat în mandatul fostului primar Constantin Cibu. La câteva luni de la preluarea în administrare, "Milion Trade" s-a retras, iar pieţarii şi comercianţii din zona retrocedată au încheiat contracte direct cu Simion Cloşcă.
Doar 4 ha din cele 13 ar fi vizate pentru defrişare
Contactat de reporterii "Obiectiv", Bogdan Periverzof ne-a îndrumat către Gheorghe Periverzof, care s-a arătat interesat în a lămuri o serie de lucruri în această afacere. În primul rând a explicat că anunţurile pe internet lansate de Bogdan au reprezentat un prim proiect de valorificare a dreptului de proprietate asupra celor 13 hectare din zona de pădure dobândite de cei 14 proprietari. Între timp, aşa cum a explicat seniorul, lucrurile s-au schimbat şi a prins contur ideea realizării unei baze de recreere şi agrement. Totuşi, Gheorghe Periverzof a ţinut să sublinieze că în mod eronat s-a înţeles că toate cele 13 hectare vor fi defrişate pentru a face loc investiţiei. "De fapt, nu toate cele 13 hectare sunt vizate pentru a fi defrişate. Este vorba doar de o bandă de circa 100 m lăţime de-a lungul şoselei de centură, ceea ce înseamnă aproximativ 4 ha. Mai departe, pentru eventualitatea în care se va ajunge la defrişare, se va pune problema, aşa cum specifică legislaţia în domeniu, a unei compensări în bani către statul român de 400 milioane de lei vechi pentru fiecare hectar defrişat, plus obligativitatea reîmpăduririi unei alte porţiuni de teren în corelaţie cu suprafaţa defrişată. În cazul de faţă ar fi vorba de 60 - 80 hectare de teren ce ar trebui să fie reîmpădurite. Dar, repet, suntem la faza în care discutăm doar de intenţia realizării acestui proiect. Pentru că, după cum vedeţi, se ridică problema unor costuri cu defrişarea, ce vor fi luate în calcul mai departe urmând a se stabili dacă va mai fi rentabilă realizarea proiectului", a spus Periverzof. "Repet, este doar un proiect aflat în faza incipientă. Până la concretizare şi emiterea autorizaţiei mai sunt etape ce ar trebui parcurse. Nu este nimic ilegal în ideea construirii acestui complex de agrement, aşa cum s-a încercat să se inducă opiniei publice. Am studiat cu atenţie legislaţia în domeniu şi aceasta permite utilizarea terenului respectiv la modul cum este gândit proiectul", a spus Periverzof, încercând să inducă indirect ideea unei încercări de manipulare a opiniei publice printr-un material alarmist, de genul celui publicat în ediţia precedentă a cotidianului nostru. Totuşi, sursa citată a recunoscut că era iminent impactul intenţiei de defrişare în mentalul comunităţii locale, dovedită a fi sensibilă la probleme de mediu. "Trebuie să recunosc că şi pe mine m-ar fi deranjat să aflu că ar urma să dispară spaţiul verde din faţa blocului meu, ca să luăm un exemplu ipotetic. Dar dacă aş fi informat şi mi s-ar explica în detaliu că, de fapt, spaţiul va fi îngrădit, îngrijit şi curăţat şi se vor mai planta şi copaci, nu aş mai fi reticent la idee". Întrebat cum comentează legăturile unora dintre proprietari cu personaje importante din administraţia locală, Periverzof a explicat că nu avea cunoştinţă de acest aspect. "Eu când am prezentat proiectul de afacere l-am discutat cu George Iurov, care e în Canada şi cu Mircea Niţă stabilit în Franţa, nu cu persoanele din administraţia locală, despre care susţineţi că ar fi implicate", a punctat în încheiere sursa citată.
Mircea Fudulaiche. Filiera Fudulaiche: Otilia Niţă este sora secretarului Primăriei. Pe vremea în care Fudulaiche era angajatul prefecturii, instituţia a fost direct implicată în retrocedarea pădurii
"Privatizarea" pădurii Stejaru - un tertip legal declarat neconstituţional
Aşa cum v-am informat în ediţia precedentă a cotidianului nostru, 14 investitori brăileni au început demersuri pentru defrişarea unei porţiuni din trupul de pădure Stejaru, în vederea construirii unui aşa-numit Ansamblu Social-Sportiv "Dunărea". Terenul în cauză nu mai face parte din fondul silvic al statului de aproape trei ani, de când a trecut în proprietate privată. Cum s-a ajuns ca o parte din pădurea Stejaru să fie transferată de la stat la privat am încercat să aflăm de la Direcţia Silvică Brăila. Din informaţiile oferite de conducerea acestei instituţii reiese că schimbul de proprietate s-a făcut în baza unui articol al Legii 247/2005, declarat neconstituţional între timp. Lucrurile au stat în felul următor: în 2008, Manuela Carmen Toma, din Bucureşti, moştenitoarea moşierului brăilean Mihalache Petrescu, a cerut să i se reconstituie dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de 31,5 ha teren forestier. Înainte de naţionalizarea comunistă, Mihalache a avut un trup de pădure în zona localităţii Cuza Vodă. Respectiva pădure nu mai exista la ora formulării cererii de retrocedare, aşa încât solicitantei trebuia să i se dea teren forestier pe alt amplasament. Direcţia Silvică Brăila a oferit spre compensare o suprafaţă împădurită aflată pe teritoriul comunei Stăncuţa, în apropierea vechii locaţii. Moştenitoarea a refuzat, însă, pe motiv că strămoşul său a avut o pădure de salcâm, iar Direcţia Silvică oferă în schimb plop şi salcie, specii mai puţin valoroase. Plecând de la această motivare, Carmen Toma l-a mandatat pe numitul Gabriel Romică Ştefan să solicite Comisiei Judeţene de Fond Funciar din cadrul Prefecturii Brăila un amplasament situat în extravilanul comunei Chiscani, mai exact 31,5 ha din trupul pădurii Stejaru. Răspunsul respectivei comisii a fost favorabil, însă Direcţia Silvică s-a opus, considerând că nu e normal ca punerea în posesie să se facă pe o suprafaţă situată la 50 km de amplasamentul iniţial al proprietăţii revendicate. În sprijinul acestei idei, silvicultorii brăileni au cerut un punct de vedere din partea Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) Bucureşti. Răspunsul primit de la această instituţie i-a favorizat, însă, pe revendicatori. "(...) atunci când reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor terenuri cu destinaţie forestieră se face pe alte amplasamente, acceptul fostului proprietar la stabirea noului amplasament este o condiţie sine qua non", se arată în adresa semnată de Ingrid Popa-Mocanu, vicepreşedintele de atunci al ANRP. Cu alte cuvinte, voinţa revendicatorului e lege, acesta având dreptul să îşi aleagă noul amplasament după cum consideră de cuviinţă! "Noi aveam o altă interpretare a legislaţiei, însă în faţa unui asemenea răspuns primit de la o autoritate centrală a trebuit să ne conformăm", ne-a declarat Cristian Gurgu, directorul Direcţiei Silvice Brăila. Astfel, în iulie 2008, Carmen Toma, moştenitoarea fostului proprietar Mihalache Petrescu, a primit în posesie 31,5 ha din pădurea Stejaru. De altfel, aşa cum s-a demonstrat şi în cadrul emisiunii "România, te iubesc", de pe postul "Pro TV", punerile în posesie în baza articolului 24 al Legii 247 au provocat probleme pe fondurile silvice de pe tot teritoriul ţării. Interesant este că, după toată această debandadă, în aprilie 2009, prin decizia 652, Curtea Constituţională a României a declarat neconstituţional art. 24 din Legea 247. Ulterior punerii în posesie, Direcţia Silvică Brăila a iniţiat o acţiune în anulare care, însă, a fost respinsă de instanţele judecătoreşti.
Primarul comunei Chiscani, Ion Crăciun, ne-a declarat că şi el s-a opus acestei împroprietăriri, însă până la urmă a trebuit să semneze actele, deoarece revendicatorii au obţinut o hotărâre judecătorească prin care îl obligau să se conformeze. "Dacă nu semnam, eram amendat cu câte 50 milioane de lei vechi, pentru fiecare zi de întârziere", ne-a declarat primarul Crăciun.
Pădurea Stejaru ocupă, în total, 424,1 ha, dintre care 31,5 ha sunt în prezent proprietate privată, iar restul aparţine statului, aflându-se în administrarea Ocolului Silvic Lacu Sărat.
Raportul de mediu încă nu a fost aprobat
Procedura de aprobare a defrişării porţiunii de pădure se află, în continuare, într-o fază incipientă. Ieri, grupul de lucru constituit la nivelul Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Brăila nu a acceptat varianta raportului de mediu întocmită de firma angajată de investitori - "Ceprohart" SA - solicitând să i se adauge mai multe precizări. La dezbaterea găzduită de sediul APM au fost prezenţi reprezentanţi ai Direcţiei Silvice Brăila, Ocolului Silvic Lacu Sărat, Direcţiei Agricole, Direcţiei de Sănătate Publică, Muzeului Brăilei, Consiliului Judeţean. A fost prezent, doar în calitate de observator, fără drept de a lua cuvântul, şi ecologistul Dan Păun, reprezentantul ONG-ului de mediu "Green" Brăila. În schimb, au lipsit reprezentanţii Inspectoratului Teritorial pentru Regim Silvic şi Cinegetic (ITRSC) Focşani şi ai Primăriei Chiscani. Pentru că fără un punct de vedere din partea celor două instituţii nu se poate lua o decizie, APM Brăila le-a solicitat în scris să îşi trimită un reprezentant la următoarea întrunire a grupului de lucru sau măcar să formuleze o poziţie oficială legată de subiectul dezbătut.
După cum ne-a informat Dumitru Bâja, purtătorul de cuvânt al APM Brăila, majoritatea celor prezenţi la întâlnirea de ieri a cerut adăugarea unor informaţii la raportul de mediu. Astfel, firmei "Ceprohart" i s-a solicitat să întocmească o evaluare a speciilor existente în pădurea Stejaru, să prezinte aspecte privind eroziunea solului după efectuarea defrişării sau să aducă precizări legate de necesitatea şi oportunitatea unui astfel de proiect, în contextul în care judeţul Brăila se confruntă cu un deficit de pădure.
Ecologistul Dan Păun, acceptat în sală ca observator, s-a declarat plăcut surprins de atitudinea autorităţilor brăilene. "Am observat că toate instituţiile prezente susţin interesul comunităţii locale de a avea un mediu curat. S-au făcut observaţii obiective şi pertinente asupra raportului întocmit de proiectant", ne-a declarat Păun. Ecologistul a fost, însă, mai puţin plăcut impresionat de poziţia proiectantului, adică a firmei "Ceprohart", după ce reprezentantul acesteia a scăpat un "porumbel" de faţă cu toată lumea. "Cel care a întocmit raportul de mediu a recunoscut cu nonşalanţă că parcelarea suprafeţei de 13 ha în porţiuni de sub un hectar s-a făcut în scopul obţinerii autorizaţiei de defrişare de la ITRSC Focşani şi nu prin hotărâre de guvern, cum prevede legea în cazul trupurilor de pădure mai mari de un hectar!", ne-a mai spus reprezentantul ONG-ului "Green".
După cum v-am mai informat, avizul de mediu pentru proiectul "Ansamblul Social-Sportiv «Dunărea»" va fi eliberat abia după ce grupul de lucru va considera că raportul de mediu este complet şi poate fi postat pe site-ul APM, pentru a fi luat la cunoştinţă de toate persoanele interesate. După ce publicul va putea lua cunoştinţă de datele din respectivul raport, va fi organizată o dezbatere publică la care oricine va putea să participe şi să îşi exprime punctul de vedere pe marginea proiectului. În cazul în care comunitatea locală va refuza să accepte defrişarea porţiunii de pădure, sunt toate şansele ca avizul de mediu să nu fie acordat. Există un astfel de precedent pe plan local, brăilenii reuşind să împiedice, în urmă cu câţiva ani, desfiinţarea unei suprafeţe de spaţiu verde de pe Bulevardul Independenţei, pentru construirea unei benzinării "Luk Oil".
AMP Brăila nu a stabilit încă data când va avea loc o nouă întrunire a grupului de lucru constituit pe marginea proiectului legat de pădurea Stejaru.
