Afacerea familiei "Pleşcan", care a scos bani frumoşi de pe urma unor persoane sărmane trimise la cerşit în Franţa, s-a încheiat "la mititica". Şapte dintre membrii celei mai mari reţele de traficanţi de persoane din judeţul nostru au fost condamnaţi de magistraţii Tribunalului Brăila, singurul care nu şi-a primit încă sentinţa fiind "şeful de trib", aflat la închisoare în Franţa. Acesta urmează să ajungă pe mâna anchetatorilor brăileni, care vor avea grijă ca traficantul să plătească cu vârf şi îndesat pentru faptele comise.
Astfel, inculpaţii Liontina Pleşcan, Cătălin Pleşcan, Romeo Ilie Pleşcan, Gheorghiţă Pleşcan, Marian Pleşcan, Marian Cristea şi Veronica Mavroian au fost condamnaţi la o pedeapsă de 5 ani închisoare fiecare, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire într-un grup infracţional organizat. Aceiaşi inculpaţi au mai primit şi câte o pedeapsă de 7 ani închisoare fiecare, pentru infracţiunea de trafic de persoane. Ca pedeapsă complementară, instanţa de judecată a mai dispus şi interzicerea pe o perioadă de 2 ani a unor drepturi civile. În urma contopirii pedepselor, cei şapte membri ai reţelei urmează să efectueze pedeapsa cea mai grea, sporită cu 1 an, adică 8 ani închisoare fiecare. Din pedeapsă se deduce perioada reţinerii, a arestării preventive şi a arestării provizorii în vederea extrădării, pentru fiecare dintre inculpaţi. Judecătorii au dispus confiscarea unor sume de bani de la inculpaţi, respectiv suma de 900 de euro de la Gheorghiţă Pleşcan şi 3.700 de euro de la Cătălin Pleşcan, bani obţinuţi de la cerşetori. De asemenea, inculpaţii au fost obligaţi la plata sumei de 4.000 lei fiecare, cheltuieli judiciare către stat. Faţă de şeful reţelei, Constantin Pleşcan, instanţa a disjuns cauza întrucât acesta se află încă în Franţa, unde execută o pedeapsă cu închisoarea. Sentinţa Tribunalului Brăila nu este definitivă, inculpaţii putând face apel în termen de 10 zile de la pronunţare.
Traficanţii le promiteau cerşetorilor câştiguri materiale însemnate
În anul 2009, Constantin Pleşcan (54 de ani), zis "Raj", a pus pe picioare o "afacere" ce avea să îi aducă mii de euro în buzunare, respectiv o reţea de cerşetori. Bărbatul, împreună cu soţia, copiii şi alte două cunoştinţe, a reuşit să facă bani frumoşi de pe urma unor persoane sărmane, pe care le trimitea în Franţa, le obliga să cerşească şi le lua apoi banii obţinuţi, invocând diferite "datorii". Capul familiei era cel care coordona afacerea, în timp de soţia sa, Liontina (51 de ani), fiii lor - Cătălin (31 de ani), Gheorghiţă (23 de ani), zis "Nandu", Marian (22 de ani), Robert (33 de ani) -, ginerele lui Constantin, Romeo Ilie Pleşcan (29 de ani), zis "Jumară", şi alte două persoane, Marian Cristea (32 de ani), zis "Pârtea", şi Veronica Mavroian (20 de ani), concubina lui Gheorghiţă Pleşcan, se ocupau de racolarea şi supravegherea cerşetorilor. Potrivit anchetatorilor, membrii reţelei racolau persoane de etnie romă, cu situaţie materială precară, cărora le promiteau câştiguri materiale însemnate sau împărţirea sumelor de bani obţinute din cerşit. Ulterior însă, indivizii nu îşi mai respectau promisiunea şi profitau de neştiinţa persoanelor racolate, care, pe fondul unui nivel de cultură scăzut, nu îşi puteau contabiliza câştigurile. La fel de uşor cădeau în plasa traficanţilor de persoane şi brăileni cu dizabilităţi fizice sau retard mintal, de a căror stare inculpaţii au profitat din plin.
Grupul a acţionat până în primăvara anului trecut, când au intrat pe fir poliţiştii de la Crimă Organizată şi procurorii DIICOT Brăila. Liderul grupului avea autoritate asupra tuturor, el fiind cel care dădea dispoziţii cu privire la plasarea, supravegherea şi controlul corporal asupra cerşetorilor racolaţi. Pentru asta, Constantin Pleşcan a exercitat presiuni sau violenţe verbale şi fizice împotriva persoanelor care nu îi respectau ordinele, inclusiv membri ai grupului infracţional. Şeful reţelei, împreună cu soţia sa, Liontina, le-au asigurat cerşetorilor racolaţi cazarea la domiciliul lor din Brăila, obţinerea documentelor de identitate, transportul până în Franţa şi cazarea lor acolo. Tot cei doi au supravegheat şi persoanele racolate cât timp acestea se aflau "la muncă" în Franţa, luându-le banii sub pretextul unor datorii nejustificate.
Afacerea familiei Pleşcan a fost însă dată peste cap de poliţiştii de la Serviciul de Combatere a Crimei Organizate şi procurorii DIICOT Brăila. Aflaţi de mai mult timp pe urmele reţelei, la sfârşitul lunii mai 2010, aceştia au reuşit să oprească din drum un microbuz în care se aflau 20 de persoane cu dizabilităţi, ce urma să fie exploatate prin cerşetorie în Franţa. La domiciliul familiei Pleşcan au fost identificate alte persoane pregătite pentru a fi trimise la cerşit în Franţa. Procurorii i-au reţinut atunci pe Cătălin Pleşcan şi pe mama sa, aceştia fiind cazaţi în spatele gratiilor. Rând pe rând, şi ceilalţi membri ai grupării au fost capturaţi şi trimişi după gratii, iar procurorii DIICOT au dispus trimiterea în judecată a traficanţilor de persoane.
Unul dintre fiii familiei Pleşcan, judecat într-un alt dosar
După ce traficanţii de cerşetori au picat în plasa oamenilor legii, unul după altul, victimele reţelei "Pleşcan" au început să prindă curaj şi să povestească cum au fost batjocorite în Franţa. În noiembrie 2010, organele de poliţie s-au sesizat cu privire la existenţa şi a altor persoane care au căzut victime ale familiei "Pleşcan". De aceea, unul dintre membrii reţelei, Gheorghiţă Pleşcan, zis "Nandu", mai este judecat într-un dosar, tot pentru constituire într-un grup infracţional organizat şi trafic de persoane în formă continuată. Din probele administrate de procurorii DIICOT Brăila a reieşit faptul că, în anul 2009, acesta a racolat o persoană cu handicap, A.M., care locuieşte la Căminul pentru Persoane Asistate Brăila. Profitând de handicapul părţii vătămate, care are un picior amputat sub genunchi, Gheorghiţă Pleşcan i-a propus să-l însoţească în Franţa spunându-i că se câştigă sume importante de bani din cerşetorie. Traficantul i-a promis victimei că banii obţinuţi vor fi împărţiţi în mod egal între ei. "Nandu" i-a promis cerşetorului că va suporta cheltuielile de deplasare până în Franţa pentru amândoi şi că în Franţa îi va asigura cazarea. Sperând că va face banii necesari pentru a-şi cumpăra o proteză pentru piciorul amputat, victima a acceptat până la urmă propunerea traficantului. Ajungând în oraşul francez Rouen, cerşetorul a fost cazat pe un vapor unde se aflau şi ceilalţi membri ai reţelei de traficanţi, precum şi alte persoane racolate pentru cerşetorie. Zilnic, victima era dusă la locurile de cerşit, însă toţi banii câştigaţi îi erau luaţi seara. Cerşetorul a încercat să ascundă o parte din sumele obţinute, însă a fost prins şi bătut de şeful reţelei, Constantin Pleşcan. După o perioadă de aproximativ 2 luni, victima a reuşit să fugă, revenind în România, însă actul lui de identitate a rămas la traficanţi. În aprilie 2010, Gheorghiţă Pleşcan a încercat să îl racoleze din nou pe A.M., pentru a-l trimite la cerşit în Franţa, însă acesta a refuzat să mai plece. "Nandu" a fost deja trimis în judecată şi în acest dosar, procesul aflându-se pe rolul instanţei.
