• Consiliul Local Chiscani a aprobat, recent, intrarea în Asociaţia pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA) “IVETS”, ocazie cu care în luna iunie s-au capturat 100 de câini comunitari din Staţiunea Lacu Sărat • o procedură «ilegală», strigă Mircea Şerbănoiu, preşedintele ONG-ului Federaţia pentru Protecţia Animalelor şi Mediului (FPAM), deoarece Primăria nu poate adera la asociaţii private • mai mult, Şerbănoiu acuză că Primăria Chiscani a avut propriul Serviciu specializat pentru gestionarea câinilor fără stăpân, dar l-a desfiinţat pentru a se “înfrăţi” cu “IVETS”, asociaţie care primeşte astfel bani publici cu duiumul, care nu se consideră venit • primarul comunei Chiscani Costică Cojea a afirmat că are un proces pe rol cu FPAM, drept pentru care nu a dorit să comenteze prea mult, însă a precizat că ar fi procedat legal • Valentin Istrate, reprezentantul “IVETS”, a adus la rândul său acuzaţii grave FPAM, considerând că ONG-ul are interese să împiedice ridicarea câinilor de pe străzi
Comuna Chiscani se confruntă cu un scandal monstru legat de rezolvarea problemei câinilor comunitari. Pe scurt, Consiliul Local Chiscani a decis, de curând, să desfiinţeze propriul Serviciu pentru gestionarea câinilor fără stăpân (pe motiv că era nefuncţional) şi să adere la o asociaţie privată din Bucureşti, Asociaţia pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA) “IVETS”, reprezentată de medicul veterinar Valentin Istrate. Un demers care a implicat plata unei contribuţii de aderare de 58.650 lei şi a condus în primă fază la capturarea, în luna iunie, a 100 de câini din Staţiunea Lacu Sărat, dar apoi şi la o serie de acţiuni de sterilizări gratuite ale patrupedelor deţinute de localnici.
Ei bine, un alt ONG, cunoscut sub numele de Federaţia pentru Protecţia Animalelor şi Mediului, al cărui preşedinte este Mircea Şerbănoiu, i-a contactat pe redactorii “Obiectiv - Vocea Brăilei” pentru a semnala că toată această manevră s-a desfăşurat ilegal, în spate fiind o serie de interese şi beneficii pentru primarul Costică Cojea, o parte dintre consilierii din Chiscani şi în mod special pentru deţinătorii ASPA “IVETS”.
Şerbănoiu susţine că legea nu permite autorităţilor publice să adere la asociaţii private, ci doar la asociaţii ale administraţiei publice locale. Mai mult, acesta a ţinut să puncteze că serviciul primăriei putea fi concesionat fără probleme către un ONG, chiar şi către ASPA “IVETS”, însă aceştia din urmă ar fi trebuit să aibă un sediu, angajaţi, lucru care nu s-a vrut, pentru că în varianta actuală banii primiţi nu se consideră “venit”. Preşedintele FPAM spune că a solicitat contractul asociaţiei deoarece ştie că primăria plăteşte 700 lei pentru fiecare câine capturat şi ţinut în adăpost, sumă care i se pare mult umflată, însă nu i s-a pus la dispoziţie, motiv pentru care a acţionat UAT Chiscani în instanţă. De cealaltă parte, primarul PSD Costică Cojea a evitat să comenteze prea mult subiectul, tocmai plecând de la ideea că există un proces pe rol cu acest ONG, însă a declarat că a procedat cât se poate de legal. La rândul său, Valentin Istrate, reprezentantul “IVETS”, a adus acuzaţii grave FPAM, considerând că, alături de alte asociaţii de profil din afara graniţelor, ONG-ul are interese mari să împiedice ridicarea câinilor de pe străzile localităţilor din România, pentru că tocmai din asta îşi asigură existenţa.
Acuzaţii, documente şi trimiteri în judecată
Mircea Şerbănoiu, preşedintele FPAM le-a pus la dispoziţie redactorilor “Obiectiv - Vocea Brăilei” o copie a hotărârii nr. 17 din 30.01.2018 a Consiliului Local al comunei Chiscani privind înfiinţarea Serviciului specializat pentru gestionarea câinilor fără stăpân al comunei Chiscani, judeţul Brăila. De asemenea, o copie a hotărârii nr. 81 a CL Chiscani din 20 iulie 2018 privind aderarea comunei la Asociaţia pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor “IVETS” unde se specifică faptul că se va aloca suma de 58.650 lei către bugetul asociaţiei, contribuţia de aderare a comunei Chiscani. O copie a hotărârii nr. 85, tot din 20 iulie 2018 privind revocarea HCL nr. 17/30.01.2018 privind înfiinţarea Serviciului “în integritatea sa”. De asemenea, o copie a procesului verbal al şedinţei din 20 iulie, de unde reiese ce s-a dezbătut la cele două subiecte şi faptul că deşi unii dintre consilieri s-au arătat sceptici, reprezentanţii “IVETS” au avut ocazia să promoveze beneficiile asociaţiei, vorbind printre altele despre faptul că au efectuat captura celor 100 de câini din Lacu Sărat ca un test pentru a-şi demonstra abilităţile. Şerbănoiu a mai plusat cu un document care atestă că FPAM a solicitat comunei Chiscani şi consilierilor să abroge hotărârea de asociere cu IVETS, însă i s-a răspuns că pentru a solicita anularea actului administrativ, entitatea trebuie să fie vătămată/prejudiciată prin adoptarea act normativ respectiv. Ne-a prezentat şi un document obţinut “pe surse” privind protocolul de colaborare prestări servicii sanitar-veterinare semnat între Primăria Chiscani şi “IVETS”, unde, printre altele se vorbeşte despre suma de 700 lei/câine ridicat şi cazat în adăpost. Reprezentantul FPAM ne-a adus şi o copie după lista costurilor estimative privind cheltuielile de întreţinere din adăposturile publice (confom art. 26, alin. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 1059/2013), prezentată pe site-ul ANSVSA, pentru a dovedi că sumele ar trebui să fie mai mici de 700 lei/câine precum şi o copie după chemarea în judecată a UAT Chiscani de către FPAM, în contencios administrativ şi fiscal.
Ce acuză FPAM
Şerbănoiu a afirmat că problema FPAM nu este colaborarea Primăriei Chiscani cu ASPA “IVETS”, ci modul în care s-a procedat. Acesta a afirmat că serviciul de gestionare a câinilor nu trebuia desfiinţat, ci pur şi simplu concesionat către acest ONG. Însă nu s-a dorit acest lucru, deoarece fundaţia bucureşteană ar fi fost astfel obligată să aibă un sediu local şi să angajeze personal, pe când acum sumele primite de la comuna Chiscani nu sunt considerate venit. Mai mult, Şerbănoiu consideră că sumele stabilite pentru cazarea câinilor în adăposturi până la eutanasiere, de 700 lei/câine, sunt “mult umflate”, iar în ciuda proceselor verbale încheiate la capturarea animalelor, acesta este sceptic privind veridicitatea lor. Şerbănoiu este convins că patrupedele care apar în documente sunt pur şi simplu plimbate de la o primărie la alta, dintre cele care au aderat la această asociaţie. Preşedintele FPAM susţine că în Staţiunea Lacu Sărat nu au existat niciodată 100 de câini, aşa cum se laudă ASPA “IVETS” că a capturat în acţiunea din luna iulie. Mai mult, faptul că primăria Chiscani ar fi refuzat să prezinte contractul, Şerbănoiu îl consideră un gest care demonstrează că s- a procedat ilegal, la mijloc fiind o serie de interese ascunse ale celor implicaţi, motiv pentru care a decis să atace în instanţă pentru a obţine documentul, iar apoi să continue pentru dizolvarea hotărârii CL Chiscani.
Şerbănoiu a mai acuzat şi că în ciuda faptului că asociaţia “IVETS” susţine că are două sedii, unul în comuna Barcea, judeţul Galaţi, şi al doilea în Fundulea, judeţul Călăraşi, reprezentanţii FPAM au încercat să recupereze câini capturaţi şi au descoperit că aceştia nu erau acolo.
“Ce s-a dorit? Băiatul respectiv (n.r. - Valentin Istrate), fiind foarte deştept, a spus (n.r. - consilierilor chiscăneni): «Dom'le, păi voi aţi făcut o eroare să înfiinţaţi serviciul. În condiţiile în care daţi hotărârea privin asocierea, revocaţi hotărârea de înfiinţare». Şi asta s-a întâmplat. În aceeaşi şedinţă din 20.07.2018. În aceeaşi zi au revocat hotărârea 17 din 30 ianuarie, privind înfiinţarea serviciului. În momentul de faţă UAT Chiscani este pasibil de sancţiune contravenţională 5.000 la 10.000 lei conform articolul 1, aliniatul 1. Pentru că avea obligaţia de a înfiinţa serviciul, conform OUG 155. Ei s-au asociat crezând că vor putea desfăşura această activitate în baza acestei hotărâri. Dar nu pot. De ce? Pentru că dacă vă uitaţi în OUG 155 care este o lege specială pe gestionarea câinilor, veţi vedea că nu prevede vreo asociere a UAT-urilor cu vreo entitate pentru desfăşurarea activităţilor. Ea are prevăzut foarte clar pe articolul 1, alin. 1, înfiinţare de servicii, pe articolul 2, alin. 1, amenajarea de adăposturi. În condiţiile în care nu pot să desfăşor această activitate, eu, cu forţele mele - din diverse motive, poate nu am fonduri sau personal şi aşa mai departe -, am posibilitatea ca în conformitate cu prevederile art. 2, alin 4 din acelaşi OUG 155, să concesionez acest serviciu public înfiinţat. Ok. Dar care este şemecheria? Una foarte simplă. Prin asocierea asta, pe de o parte escrocii ăştia de la ASPA Ivets primesc contribuţia de aderare care nu se consideră venit. Pe lângă asta, vor primi în continuare cotizaţie anuală care nu se consideră venit pe această activitate”, a declarat Şerbănoiu, fiind ferm convins că din “afacere” au de câştigat toţi cei implicaţi.
Costică Cojea: «Este un ONG care se numeşte federaţie şi induce fals o idee»
Contactat de redactorii “Obiectiv - Vocea Brăilei”, primarul comunei Chiscani Costică Cojea nu a dorit să comenteze prea mult subiectul, plecând de la faptul că are un proces pe rol cu FPAM. Dar chiar şi aşa, acesta a ţinut să puncteze că nu este de acord cu acuzaţiile care i se aduc, considerând că a procedat cât se poate de legal.
“Ştiţi că Federaţia pentru Protecţia Animalelor este un ONG, nu este o federaţie la nivel naţional. Adică să nu încurcăm lucrurile. Este un ONG care se numeşte «federaţie» şi induce fals o idee. Ştiu ce spun dumnealor, că am furat bani, eu. Ştiu. Mi-au trimis şi mie, am văzut şi ce se vehiculează pe internet, că am avut o înţelegere cu nu ştiu cine. Este fals! Totul este fals! Comentez în felul următor: de fapt eu cred că ei sunt cei care spală bani prin ONG, pentru că dacă îi verificaţi veţi vedea că au sediul la Tudor Vladimirescu, iar câinii pe care îi iubesc ei sunt pe străzile satului Tudor Vladimirescu, chiar acolo unde au ei sediu. Despre asta este vorba. Nu despre ceea ce fac eu legal. Ştiţi cum este cu acuzaţiile acestea? Hoţul strigă hoţii. Noi ceea ce facem, o facem perfect legal şi o facem pentru oameni. Eu cred că interesul suprem este al omului. Vă spun un lucru, de când am făcut captura aceea, deja au apărut alţi câinii. Apar permanent. Şi fenomenul acesta nu se poate ţine în frâu altfel”, a declarat Cojea.
Întrebat despre desfiinţarea serviciului pe care îl avea comuna Chiscani, Cojea nu a dorit să comenteze subiectul, punctând că instanţa de judecată va decide dacă s-a procedat corect sau nu. Însă, primarul a dorit să puncteze că scopul acestei asociaţii este să cuprindă cât mai multe primării, astfel să conducă în viitorul apropiat la o scădere drastică a costurilor pentru cazarea, întreţinerea şi eutanasierea câinilor capturaţi. Mai mult, Cojea s-a arătat încântat că ASPA “IVETS” nu doar capturează câini, ci realizează gratuit şi o serie de campanii de sterilizare.
Reprezentanţii ASPA «IVETS» îi acuză pe cei de la FPAM de interese oculte
La rândul său, medicul veterinar Valentin Istrate (reprezentant al ASPA IVETS) a susţinut că de fapt întreg acest scandal se datorează faptului că reprezentanţii FPAM au o problemă personală cu el. Acesta susţine că prin munca sa, prin capturile masive de câini comunitari, contribuie la pierderea obiectului de activitate al FPAM şi de aici rezultă motive pentru a declanşa un scandal mediatic. Istrate a fost de acord să stea de vorbă cu redactorii “Obiectiv - Vocea Brăilei” şi a susţinut că demersul său este perfect legal şi că are chiar şi un aviz de la un judecător şi de la Prefect pentru a realiza astfel de asociaţii.
“Cei de la Chiscani nu au serviciu de gestionare a căţeilor fără stăpâni, conform Legii 155, deci nu sunt înfiinţaţi. Iar un serviciu de concesionare înseamnă organigramă, înseamnă bani cheltuiţi, foarte mulţi. Atunci eu am gândit această idee. Una e când suntem mai mulţi asociaţi, pentru că nu mai cheltuim aceşti bani. Asta a fost logica mea şi am mers pe Legea 26, care ne dă voie să ne asociem în contextul în care facem ceva pentru comunităţi. Aceste idei ale mele le-am dus la judecătorie şi un domn judecător ne-a dat girul şi ne-a spus că este ok. Adică vă daţi seama că nu mergeam de nebun pe străzi. Eu nu încerc să conving pe nimeni, încerc să le explică faptul că locul căţeilor nu este pe stradă. Dacă nu ne convine trebuie să încercăm să schimbăm legea. Căţeii nu au nicio vină în tot scandalul ăsta. Pentru că trebuie să facem condiţii pentru ei într-un adăpost. Căţeii pe stradă devin flămânzi, muşcă oameni”, a declarat Istrate, care a precizat că de la captura celor 100 de câini din luna iulie au mai urmat şi alte capturi în urma cărora au mai fost ridicate circa 60 de animale, dar şi campanii de sterilizări gratuite ale patrupedelor din gospodării.
Întrebat care este procedura exactă privind capturarea, găzduirea câinilor, adopţiile sau eutanasierea şi ce costuri implică, Istrate a recunoscut că în principiu pentru fiecare câine se cam ajunge la suma de 700 lei, bani care sunt decontaţi de primării.
Pe scurt, acesta a explicat că atunci când se fac capturi de pe stradă există întotdeauna martori de la primării care certifică numărul de animale prinse. Mai mult fiecare căine este înregistrat şi introdus într-o bază de date cu informaţii de genul: locaţie, vârstă, sex şi aşa mai departe. Pentru procedurile care vizează capturarea Istrate a indicat că discutăm de costuri de 250 lei. După aceea timp de 7 zile se aşteaptă pentru a se vedea dacă vreun posibil stăpân îşi revendică animalul. După 18 zile asociaţia contactează Consiliul Local şi întreabă ce anume să facă în privinţa animalului nerevendicat. De cele mai multe ori, recunoaşte Istrate, se merge pe varianta eutanasierii.
“În cele 21 de zile Primăriile plătesc pentru întreţinerea lor. Şi anume: curentul, apa, mâncarea şi eventuale servicii sanitar-veterinare. Estimativ, se poate duce undeva între 6 şi 8 lei pe zi, pe cap de căţel. Gândiţi-vă, el mănâncă undeva la 300 - 400 grame de mâncare. Nu o să fie nici mâncare high class, dar nici ceva să ne batem joc. Cu cât sunt mai multe UAT-uri, cu atât costurile scad. Pentru că un îngrijitor poate să aibă grijă şi de 10 căţei şi de 50. Dar costurile per căţel variază şi în funcţia de mărimea lor. Într-un fel este să ai grijă de un căţel de o lună şi într-un fel să ai grijă de un căţel de 40 kg. (...) După eutanasiere, în funcţie de kilograme, pentru aceste suflete care deja nu mai sunt, vine o unitate abilitată, îi încarcă în dube avizate. Pentru că noi avem contract cu o societate de incinerat. Şi aici intervine alt cost. Plătim 4 lei per kg de cadavru. Pleacă apoi spre unitatea de incinerat. După ce se fac aceste raportări, sunt prezentate Consiliului Local spre plată. De aici rezultă acest preţ de 700 lei de căţel ridicat. Manopera este în felul următor: avem 350 lei căţel capturat şi transportat la adăpost; 350 lei căţel hrănit, îngrijit, vaccinat, deparazitat şi aşa mai departe şi 350 lei eutanasia lui şi dus apoi la Protan (n.r. - incinerare). Dacă faceţi un calcul simplu înseamnă undeva la 1.050 lei. Dar niciodată nu poţi să faci cele două manopere cumulate. Adică şi sterilizarea şi microciparea, şi eutanasia. Rămân două din cele trei operaţiuni. Deci capturarea şi apoi dacă el este adoptat se plătesc cei 350 lei în care intră microciparea, sterilizarea, vaccinarea, deparazitarea. Sau, după caz eutanasia, substanţa folosită şi transportul la incinerare”, a explicat Istrate.
Sursa citată a mai adăugat că asociaţia are două adăposturi proprii, unul în comuna Barcea (Barcea) şi unul în Fundulea (Călăraşi), însă nu de puţine ori apelează şi la adăposturi private pentru a găzdui o parte dintre câini, contracost.
Cât despre FPAM, acesta a venit la rândul său cu o serie de acuzaţii, punctând că interesul din spatele celor semnalate îl reprezintă faptul că odată ce nu vor mai exista câini pe străzi, nici ONG-ul nu va mai avea obiect de activitate.
“Domnul de la FPAM nu face altceva decât să primească aceste donaţii de la oameni şi fundaţii «de bine» din afară, care au tot interesul ca aceste animale la noi să rămână pe străzi. Pentru că nu fac altceva decât să mărească pepiniera şi dezvoltarea acestor animale pe stradă. La noi nu se pierde nicio urmă, este liber la adopţie de la maşină şi până în ultima zi. Oricine vrea. Cei de la FPAM, dacă vă puteţi da seama, nu au un căţel pe numele dânşilor. Unul! O coadă de căţel nu au adoptat! Este o asociaţie pentru a face acest scandal care este benefic asociaţiilor din afară. Mai devreme sau mai târziu se va demonstra de unde primesc aceşti domni donaţii”, a spus Istrate.
Acesta a adăugat că ar mai fi câteva localităţi pe lângă Chiscani care s-au arătat interesate de asociaţie. A indicat că ar fi vorba despre Cazasu, Tudor Vladimirescu, Albina, Însurăţei şi Bărăganu.
