Nava Borcea, construită în 1914 şi clasificată din 1999 ca bun de patrimoniu naţional în categoria tezaur, poate fi oricând scoasă la vânzare, ajungând astfel în patrimoniul unor personaje cu dare de mână. Palatul Copiilor, singurul din ţară cu o navă în patrimoniu, a pierdut procesul cu firma Orion, care a realizat reamenajarea navei, iar firma îşi vrea banii. Cu câteva zile în urmă, un executor judecătoresc a adus pe navă somaţia de executare silită în 24 de ore. Teoretic, dacă nu se plătesc banii, nava este sechestrată şi vândută. Practic, procesul nu este încă finalizat. Palatul Copiilor a făcut apel şi speră să mai poată întoarce lucrurile în favoarea sa, pentru că multe lucrări considerate ca executate nici nu există, iar altele sunt făcute de mântuială.
Angajaţii navei acuză jocuri murdare, interese obscure ale unor personaje "foarte înalte", care ar dori să ia pe nimic nava Borcea. Comandantului navei i s-a propus să primească "ceva" ca să tacă şi să semneze actele, iar şeful de echipaj susţine că a văzut-o pe jurista Inspectoratului, care ar trebui să le apere interesele, braţ la braţ cu patronul firmei Orion, chiar înainte de ultima înfăţişare a procesului. Firma Orion a mai deschis în aceste zile un proces Palatului Copiilor pentru recuperarea penalităţilor de întârziere la plata sumelor datorate pentru reparaţii.
Reclamantul şi pârâtul, braţ la braţ
Procesul pierdut, somaţia de executare silită, procesul pentru plata penalităţilor de întârziere au revoltat angajaţii navei Borcea şi pe cei ai Palatului Copiilor. "Procesul nu este finalizat şi ei ne cer banii. Cum se poate aşa ceva? Noi parcă nu am avea apărător. Ori este incompetenţă ori este rea-voinţă. Am înţeles de la un avocat pe care l-am consultat că atunci când s-a făcut apel trebuia hârtia redactată în aşa fel încât să nu se poată cere executarea silită. Nu este prima dată când suntem prinşi descoperiţi. Tot procesul a fost ţinut ascuns până în decembrie 2009, când am aflat şi i-am spus juristei care ne reprezintă că vrem şi noi să mergem în instanţă, să ne susţinem punctul de vedere. La ultima înfăţişare m-a citat pe mine, comandantul vaporului, pe Dănuţ Ciocan, şeful de chipaj şi pe Ilie Mogoş, şeful mecanic, ca să fim martori ai părţii pârâte. Doamna judecătoare ne-a respins pe noi, dar a primit martorul părţii adverse, un fost muncitor care lucrase pe vapor. Când am ajuns atunci la Tribunal, preşedinta completului de judecată a întrebat-o pe jurista IŞJ dacă să dea un alt termen, iar jurista a spus că vrea să se judece procesul. Preşedinta completului a vrut să dea un alt termen ca să venim şi noi cu dovezi, iar jurista a spus că nu vrea un alt termen. S-a judecat şi a pierdut. Acum am consultat un avocat şi ne-a spus că ar fi şanse de a întoarce situaţia, dacă am avea un apărător care să ne reprezinte. Apărătorul nostru nu ne-a reprezentat", a spus supărat comandantul vasului Borcea, Ilie Tincu.
Angajaţii navei mai spun că ceva nu este în regulă şi pentru că unul dintre ei a văzut-o pe jurista IŞJ la braţ cu patronul firmei Orion, Vasile Şoacăte. "În timpul procesului am ieşit să dau un telefon şi pe hol am văzut-o la braţ cu Şoacăte. Când m-a văzut nu ştia cum să-i dea ăluia mâna deoparte. Atunci am intrat în sală şi le-am spus colegilor să plecăm pentru că stăm degeaba, procesul s-a judecat. Îmi menţin afirmaţia în faţa oricui. A fost o lucrătură", a spus Dănuţ Ciocan, şeful de echipaj de la nava Borcea. Angajaţii navei sunt convinşi că această lucrare are iz de DNA şi pentru că lui Ilie Tincu i s-a oferit o sumă de bani ca să tacă, să semneze documentele, să se facă legal plăţile. "Este escrocherie pe faţă. Instituţia nu trebuia să-i dea banii la sfârşitul lui 2006. Cum să dai aiurea banii pentru lucrări nefăcute? Eu nu am semnat la final, cum că s-ar fi făcut lucrările. Reprezentantul lui SC «Orion» mi-a propus să-mi dea ceva ca să semnez şi să tac, dar le-am spus că n-au ei bani să mă plătească. Am martori, nu am fost singur. Eu mai aştept puţin şi merg la DNA. Pe mine nu mă interesează cum se stinge conflictul. Eu vreau ca vaporul să meargă şi să rămână la copii", afirmă Ilie Tincu. Acelaşi lucru îşi doreşte şi actualul director al Palatului Copiilor, prof. Viorel Alecu. El a spus că a făcut apel, a făcut adrese către Inspectorat, instituţia care îi reprezintă, a informat şi Ministerul Educaţiei în legătură cu această situaţie. "Noi încercăm să punem această navă la treabă, am făcut promovare în şcoli, iar lucrurile încep să se mişte. Vrem ca această navă să rămână a copiilor, însă nu ştiu cum vom putea plăti lucrări neefectuate, chiar dacă ministerul ne va vira banii. Răspunderea ar trebui să o aibă cei care au condus atunci. Cred că DNA mai poate face lumină aici", a spus directorul Viorel Alecu.
700.000 de lei cheltuiţi şi nava Borcea tot nu este finalizată
Problemele navei Borcea au început în 1998, când un mare om de afaceri voia să ia nava şi să o vândă la Viena. Atunci, s-a opus directorul Muzeului Brăilei, dr. Ionel Cândea, care a clasificat nava în categoria tezaur în procedură de urgenţă şi nu a mai putut fi scoasă din ţară. Din 2000, nava a intrat în reparaţii la Şantierul Naval Brăila, reparaţiile fiind făcute cu ţârâita, după cum erau bani. În 2006 s-a ajuns la reabilitarea interiorului. Conducerea de atunci a Palatului Copiilor, prof. Angela Baştiurea, a considerat că Şantierul Naval nu are suficientă experienţă pentru a reface la interior nava, deşi în şantier se reabilitase celebra navă-şcoală "Mircea" de la Constanţa şi a organizat o licitaţie la care Şantierul nu s-a mai implicat deoarece a înţeles că erau alte interese la mijloc. Licitaţia a fost iniţial câştigată de firma "Dunav", care avea ceva experienţă în reabilitare de nave, însă după o şedinţă fulger a comisiei de reabilitare a navei Borcea s-a hotărât ca reabilitarea să o facă firma "Orion" nu "Dunav", pentru că firma "Orion" avea un termen de execuţie mai mic, numai 45 de zile, fără să se ţină cont că firma "Orion" avea experienţă în termopane, nu în realizarea de tâmplărie interioară la nave de epocă. Lucrările nu numai că au fost făcute prost, într-un timp mai mare decât cel specificat iniţial, dar unele lucrări chiar nu apar deloc, deşi firma a cerut în instanţă banii pentru ele. De exemplu, mesele de lemn din interiorul saloanelor, care figurează ca executate, de fapt nu există, instalaţiile sanitare, absolut necesare, nu au fost făcute. Ciudat este că documentele din dosar arată că acele lucrări au fost executate, iar instanţa a decis că Palatul Copiilor este bun de plată. "Noi nu am ştiut nimic de proces până în ultima clipă. Ne-am trezit vara trecută cu un expert, Ovidu Leca, să măsoare tâmplăria. Din întâmplare îl cunoşteam şi ştiam că fusese inginer mecanic la atelierul mecanic de la Navrom Galaţi. Şi el venise să facă expertiza la tâmplărie? Aşa s-au tot întocmit documente care arătau că s-au făcut lucrări care nu există. Eu am atras atenţia conducerii din 2006 că nu se fac lucrările cum trebuie. Am primit o listă de lucrări şi trebuia să le urmăresc pe alea. Directoarea ne spunea să ne uităm la suprafaţă. Când îi spuneam că nu face treabă cum trebuie ne spunea să-l lăsăm în pace, să nu-l deranjăm. La final am spus că nu semnez pentru ceva ce nu s-a făcut, dar au pus pe alţii să semneze şi au dat banii. Cred că vechea conducere a Palatului trebuie să răspundă pentru ce s-a făcut", ne-a declarat Ilie Tincu. Una dintre lucrările făcute de mântuială, care îngrijorează cel mai mult, este ignifugarea. Deşi lemnul trebuia ignifugat înainte de a fi montat pe pereţi, a fost montat încă verde şi abia apoi tratat. Ca urmare, la interior, acolo unde sunt cablurile instalaţiei electrice şi de unde poate oricând să izbucnească un incendiu, lemnul nu e ignifugat. Muncitorii de pe navă spun că este foarte periculos, pentru că ignifugarea de la suprafaţă va întârzia apariţia focarului de incediu şi oamenii îl vor descoperi când va fi prea târziu.
DNA, ultima speranţă pentru clarificarea afacerii Borcea
Pentru reamenajarea navei Borcea s-au cheltuit, scriptic, 700.000 de lei, din care până acum s-au plătit 500.000 de lei, pentru restul fiind un proces pe rol. "Deoarece există posibilitatea ca procesul dintre Palatul Copiilor şi «Orion» să fie pierdut de către Palat, la începutul lunii martie am solicitat ministerului achitarea sumei de aproximativ 212.000 lei. Pe opt aprilie, Ministerul a trimis un răspuns prin care solicită documente privind procesul pentru a analiza situaţia creată. Nefiind implicat sub nicio formă în această situaţie, dorinţa mea, ca manager, e ca vasul să rămână al Palatului Copiilor şi nu am calitatea de a face alte comentarii faţă de lucruri petrecute cu mult timp înaintea venirii mele la Inspectoratul Şcolar. În perioada următoare aştept venirea banilor respectivi pentru rezolvarea situaţiei. Oricum, Inspectoratul va face toate demersurile necesare pentru continuarea procesului, în speranţa rezolvării juridice pozitive pentru noi. Dar, în acelaşi timp, în eventualitatea pierderii procesului, trebuie făcut tot ce e necesar pentru a nu pierde vasul sau a fi pus sechestru pe alte bunuri ale Palatului Copiilor", a explicat inspectorul general Viorel Botea.
Dacă şi cea de-a doua instanţă va hotărî că Palatul Copiiilor e bun de plată, aceşti bani trebuie daţi. Ilie Tincu spune acum că acceptă ideea plăţii lucrărilor prost făcute, dar se întreabă cum vor fi justificate ulterior lucrările nefăcute, dar plătite. "În salon trebuia să fie nişte mese, nu sunt, a zis că a făcut catargul, dar n-a făcut nimic, l-am făcut noi ca să nu putrezească pe jos, unde-l lăsase şi mai sunt multe. Aceste lucrări pe care nu le poate justifica valorează aproximativ 50.000 de lei. În cazul unui control, noi nu avem ce să prezentăm. Plăţi s-au făcut fără să fie recepţionate lucrările. Aici cam miroase a anchetă penală. Oricum, dacă nu se stinge cumva acest litigiu, eu merg şi la DNA. Eu vreau ca acest vapor să plimbe copiii, să rămână un simbol al oraşului. Am impresia că el vrea să pună mâna pe vapor. Eu, de felul meu, sunt un luptător. Nu mă opresc aici. Doar să mă elimine fizic", spune Ilie Tincu. Vom reveni.
Bijuteria cu zbaturi
Nava Borcea, cu abur şi zbaturi, printre puţinele ambarcaţiuni de acest fel care mai funcţionează astăzi, a fost construită începând cu 1911 la Şantierul Naval din Turnu Severin. A fost prima navă realizată de inginerii români. Pluteşte din 1914. A fost, rând pe rând, iaht al regelui Ferdinand, navă de transmisiuni în război, navă de pasageri. În 1978 a fost casată, iar de la cimitirul de nave a fost scoasă de Ilie Tincu, să fie navă-şcoală pentru Liceul de Marină. În 1984 a fost trecută în patrimoniul Palatului Copiilor. Abia în 1994 i s-au făcut primele reparaţii la Şantierul Naval, iar între 1998 - 2000 a fost pur şi simplu abandonată pe chei. În 1999, după ce s-a încercat scoaterea ei din ţară pentru a fi vândută la Viena, nava a fost înscrisă urgent în categoria tezaur. După anul 2000 a fost adăpostită în Şantierul Naval, pentru reparaţii, dar banii veneau întotdeauna prea puţini. În 2006, când în sfârşit veniseră bani pentru reamenajarea ei şi finalizare a fost luată din şantier şi dată pe mâna unei firme de termopane. Bani mulţi, cheltuiţi prost, care pun în pericol însăşi existenţa acestui bun din categoria tezaur.
