• din bugetul Consiliului Judeţean urmează să zboare 3,6 milioane de lei de pe urma unui litigiu pierdut de autoritatea locală cu o firmă din Galaţi • „Galacamor” SRL Galaţi a cumpărat de la falimentara „Orizicola Baldovineşti” SA amenajările funciare, iar când CJ a vrut să o evacueze a cerut despăgubiri • într-un final, instanţele de judecată i-au recunoscut dreptul de a primi despăgubiri de vreo 3,6 milioane lei • patronul firmei gălăţene spune că la mijloc ar fi fost şi un interes al fostului şef de judeţ, Bunea Stancu • actualul şef al CJ, Francisk Chiriac , zice că o să caute vinovaţii pentru acest prejudiciu enorm
Şah-mat de 3,6 milioane la bugetul judeţului. Consiliul Judeţean are de plătit unei firme din Galaţi - „Galacamor” SRL - această sumă uriaşă după ce a pierdut un proces legat de o bucată de teren pe raza Vădeniului. Compania gălăţeană a cumpărat digurile fostei orezării de la Baldovineşti, iar când CJ-ul, în perioada de mandat a lui Gheorghe Bunea Stancu, a somat-o să elibereze zona a cerut să fie despăgubită. Câţiva ani de procese, mii de euro cheltuiţi pe avocaţi buni, multă răbdare şi BUM: Consiliul Judeţean e bun de plată! Prinsă acum în corzi autoritatea judeţeană s-a trezit cu conturile blocate de firma gălăţeană şi a promis că dă banii până luna viitoare. Ca să se asigure că nu se face vâlvă mare la şedinţa de Consiliu când s-a pus problema rectificării de buget, absolut necesară pentru alocarea sumei, CJ a „strecurat” cele 3,6 milioane lei la pachet cu bugetarea banilor pentru handbal. Evident, proiectul a trecut ca-n brânză, fără să atragă atenţia consilierilor. Liberalul Nechita a încercat o intervenţie în plenul şedinţei, fără succes. Abia săptămâna trecută autoritatea a dat cărţile pe faţă şi a făcut o informare către consilieri în care a explicat cum a ajuns să rupă 3,6 milioane de la buget. De cealaltă parte, patronul „Galacamor” spune că toată încrâncenarea autorităţii locale de a fi dat afară din Vădeni ar fi fost, de fapt, o ambiţie personală a fostului şef de judeţ, Gheorghe Bunea Stancu.
Aproape 4 milioane de lei, circa 1 milion de dolari, vor zbura cât de curând din bugetul Consiliului Judeţean Brăila către conturile unei firme din Galaţi - SC „Galacamor” SRL - care a fost suficient de inspirată să investească acum mai mulţi ani în achiziţia unor amenajări hidrotehnice, aparţinând fostei orezării de la Baldovineşti, radiată în 2005. Mai multe instanţe care au judecat recursurile şi apelurile în procesele dintre CJ şi „Galacamor” au tranşat litigiul în favoarea companiei gălăţene care ceruse să fie despăgubită, în caz de evacuare, pentru amenajările funciare pe care le cumpărase de la falimentara „Orizicola Baldovineşti” SA. Nota finală de plată: 3,61 milioane lei. Dar haideţi să urmărim împreună filmul evenimentelor.
Vă amintiţi, desigur, că prin anii 2000 s-a vehiculat intens ideea creării unui megalopolis prin unirea Brăilei şi Galaţiului pe zona Vădeniului şi se vorbea atunci despre construirea unui pod peste Dunăre şi a unui aeroport între cele două oraşe. Singurii care au reuşit o lovitură frumoasă în toată această himeră au fost gălăţenii, care au rupt 1.000 de hectare din judeţul nostru, pe raza comunei Vădeni, pentru a construi acolo cartierul Siret. Pornind de la acest incident, tensiunile dintre factorii decizionali ai celor două judeţe au tot crescut până când relaţiile s-au răcit complet, iar proiectul a fost îngropat. În contextul efervescenţei stârnită în mediul de afaceri de potenţialele oportunităţi de business ce s-ar fi putut crea şi dezvolta în cadrul proiectului, o firmă din Galaţi a încercat marea cu degetul: la licitaţia organizată în urmă cu mai bine de zece ani de către SC „Continvest” - lichidatorul SC „Orizicola Baldovineşti” SA a cumpărat amenajările funciare ale fostei orezării.
Adică a achiziţionat canalele de alimentare şi evacuare a apei, conductele şi instalaţiile hidrotehnice, practic întreg ansamblul de îmbunătăţiri funciare care permiteau crearea condiţiilor propice cultivării orezului. De precizat că totuşi terenul de sub toată orezăria era proprietatea statului şi se afla în administrarea Agenţiei Domeniilor Statului (ADS). Ulterior, terenul a trecut, ca fiind liber de sarcini, de la ADS în administrarea CJ Brăila care avea de gând ca împreună cu Galaţiul să dea bice proiectului cu unirea oraşelor. Din lipsă de fonduri, fantasmagoricul proiect a fost pus pe pauză, iar autoritatea judeţeană a decis să concesioneze pe perioade scurte de timp terenurile din zonă, inclusiv de sub fosta „Orizicola”. De exemplu, în decembrie 2005, în şedinţă ordinară, consilierii judeţeni au fost de acord cu organizarea procedurii de licitaţie în vederea concesionării pe 1 an a circa 1.467 ha de teren la Vădeni. În referatul tehnic care însoţea proiectul de hotărâre se făcea în mod expres menţiunea că amenajările hidrotehnice se aflau în patrimoniul SC “Galacamor” SRL Galaţi, „cu care se vor regla relaţiile juridice”. Iată că nu s-a reglat nimic între cele două entităţi, ba chiar s-a ajuns la notificarea firmei gălăţene să evacueze zona. La rândul său, „Galacamor” a cerut despăgubiri pentru proprietăţile deţinute pe amplasamentul fostei orezării, cumpărate, după cum aminteam mai devreme, de la defuncta „Orizicola Baldovineşti” SA.
Război total, inclusiv cu plângeri penale
Contactat de reporterii „Obiectiv”, patronul SC „Galacamor, Laurenţiu Gafiţuc a fost de acord să explice cum s-au petrecut lucrurile pe zona fostei orezării de la Baldovineşti. „Am cumpărat acolo în dorinţa de a face agricultură. De altfel, la momentul acela, obiectul principal de activitate al firmei era legat de acest domeniu – cultivarea cerealelor, porumbului şi altor plante. Toate bunele mele intenţii s-au năruit odată cu transferul proprietăţii terenului fostei orezării de la ADS către Consiliul Judeţean Brăila. Numai probleme am avut cu CJ Brăila care mi-a băgat tot timpul beţe-n roate şi, practic, n-am apucat să fac nimic din ce-mi propusesem acolo. CJ Brăila a concesionat terenul primit de la ADS deşi acesta nu era liber de sarcini, fiind grevat de amenajările hidrotehnice care sunt proprietatea firmei mele. S-a ajuns până acolo încât oamenii fostului şef Gheorghe Bunea Stancu i-au incitat pe cei care au concesionat terenul fostei orezării să-mi distrugă prin arături proprietatea, adică acele amenajări şi îmbunătăţiri funciare. Am formulat mai multe plângeri penale, inclusiv împotriva preşedintelui Gheorghe Bunea Stancu, însă au scăpat de fiecare dată de urmărirea penală. A fost practic un război între noi încă de la momentul transferului terenului respectiv în administrarea CJ Brăila şi numai necazuri mi-au făcut”, ne-a declarat Gafiţuc, adăugând că fostul şef al judeţului, Bunea Stancu, ar fi avut un interes în evacuarea firmei sale de pe terenul fostei orezării. „Am încercat pe cale amiabilă să rezolv problema, dar nu s-a putut, culminând cu încercarea de a fi evacuaţi de acolo. Ori asta nu se putea fără o justă despăgubire a firmei mele care deţinea şi încă mai deţine acolo amenajările hidrotehnice. M-am adresat într-un final instanţei şi am ajuns până la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care mi-a dat dreptate şi astfel a rămas definitivă şi irevocabilă decizia instanţei de a fi despăgubit”, a mai spus patronul de la „Galacamor”. De altfel Gafiţuc a ţinut să sublinieze faptul că din aprilie, de când s-a pronunţat Înalta Curte, a tot încercat punerea în aplicare a hotărârii, fără succes, şi că doar prin executare silită a reuşit să determine CJ Brăila să cedeze.
Războiul în justiţie a început în 2011
În anul respectiv, CJ Brăila a notificat firma gălăţeană să elibereze terenurile ocupate la fosta orezărie, ameninţând cu evacuarea şi solicitarea de daune pentru lipsa folosinţei trenurilor respective. În decembrie 2011, CJ Brăila a mers la Tribunalul Brăila cu o plângere în acest sens, iar instanţa a dispus în favoarea autorităţii locale, în sensul că a admis acţiunea formulată de UAT Brăila şi a obligat „Galacamor” să elibereze terenul. În etapa superioară, magistraţii de la Curtea de Apel Galaţi au desfiinţat respectiva hotărâre şi au decis trimiterea spre rejudecare a cauzei la Tribunalul Brăila. De data aceasta, instanţa a obligat firma gălăţeană să elibereze trenul, dar în paralel a obligat şi reclamanta, adică CJ Brăila, să plătească pârâtei suma de 3,6 milioane lei cu titlu de despăgubiri pentru lăsarea în deplină posesie şi proprietate a suprafeţei de teren în litigiu. Decizia Tribunalului a fost menţinută şi în faza de apel, context în care autoritatea judeţeană a mers la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care i-a respins însă, în aprilie anul acesta, recursul formulat. În aceste condiţii, a rămas definitivă sentinţa Tribunalului care dispunea plata sumei de 3,723 milioane lei compusă din 20.000 lei - cheltuieli de judecată, iar diferenţa de 3,613 milioane lei – despăgubiri. În august anul acesta „Galacamor” a venit cu executare silită la CJ Brăila şi i-a blocat prin popriri conturile. Ulterior, părţile s-au reîntâlnit şi au încheiat un proces verbal de conciliere prin care firma gălăţeană renunţă la cheltuielile de executare silită, dar îşi menţine pretenţiile la cele 3,613 milioane lei – despăgubiri. De cealaltă parte, CJ se angajează să plătească banii respectivi până la data limită, 8 noiembrie.
CJ Brăila nu se lasă, caută alte căi de atac
Cum vede lucrurile noul şef de la judeţ? Preşedintele Francisk Chiriar spune că se vede nevoit să dea aceşti bani, dar subliniază că, mai departe, caută soluţii pentru viitoare căi de atac: „Nu a fost nicio investiţie a lor acolo. Ei (SC „Galacamor” n.r.) au cumpărat de la Orizicola Baldovineşti, acum mulţi ani în urmă, nişte obiecte de inventar din care făceau parte nişte canale, nişte conducte şi aşa mai departe, care erau în această amenajare. Consiliul Judeţean a preluat de la ADS acel teren liber de sarcini. În momentul acela, ei au venit şi au spus celor de la CJ că ei au un contract de cumpărare de la Orizicola şi că terenul nu este liber de sarcini. Şi s-a tot perpetuat lucrul acesta. Ei ne-au dat în judecată, i-am dat şi noi. Am ajuns la final. Până la urmă, instanţa a dat o hotărâre definitivă şi irevocabilă, în care noi trebuie să le plătim despăgubiri pe acele amenajări de suma respectivă - 36 miliarde lei vechi. (...) Vom plăti această sumă pentru că îmi blochează conturile şi mai departe toată activitatea Consiliului Judeţean. Trebuie să dau banii pentru că e hotărâre şi irevocabilă, altfel intru eu în penal. După care, vom căuta împreună cu avocaţii, pentru că avem contract cu o casă de avocatură (Cosma şi Asociaţii din Galaţi – n.r.), să găsim toate căile de atac, astfel încât să recuperăm banii. O să căutăm vinovaţii şi o să încercăm toate căile de atac. Eu voi încerca absolut tot ce se poate astfel încât să ne recuperăm suma. Nu vorbim aici de 2 - 3 lei, ci de o sumă foarte mare şi cu suma asta puteam să asfaltez sau să fac cu totul altceva”, ne-a declarat Francisk Iulian. Interesant de observat pe viitor unde-şi va îndrepta privirea şeful de la judeţ când va căuta vinovaţii. Nu cumva ar trebui să înceapă cu scanarea chiar în ograda proprie?
Revenind, în completare, sursa citată a mai spus că o comisie specială din partea instituţiei, din care va fi invitat să facă parte şi un reprezentant al „Galacamor”, va derula procedura de predare-primire a terenului în litigiu şi a investiţiilor funciare ale firmei gălăţene, cumpărate de la fosta orezărie. „Vreau ca această comisie din partea CJ şi cu un reprezentant al Galacamor să meargă pe teren. Identificăm bunurile şi semnăm procesul verbal. Asta e procedura standard. Vreau să văd şi eu ce e acolo, adică să ştiu efectiv pe ce dau banii. Problema e că eu oricum trebuie să dau banii pentru că am hotărâre definitivă şi irevocabilă”, a încheiat Francisk.
Cazul „Galacamor” nu este singular!
Interesant de punctat aici este modul în care s-au derulat în CJ Brăila procedurile pentru alocarea banilor pentru despăgubiri. Mai precis, în cadrul şedinţei extraordinare din 15 septembrie, aşadar după declanşarea procedurii de executare silită, consilierii au avut la mapă şi au aprobat fără probleme o rectificare de buget care avea în prim plan alocarea banilor pentru echipa locală de handbal aflată la un pas să se retragă din campionat din lipsa banilor. În subsidiar însă, la pachet au mai fost şi alte capitole bugetare care au fost rectificate, printre care şi cel din care se face plata despăgubirilor dispuse de instanţă, respectiv subcapitolul „cheltuieli judiciare şi extrajudiciare”. La vremea respectivă consilierul judeţean, liberalul Ovidiu Nechita, a încercat să atragă atenţia asupra situaţiei, însă proiectul a fost repede supus la vot, iar momentul a trecut neobservat. De altfel, chestionat în privinţa acestui aspect, Nechita a explicat că i s-a părut suspectă la vremea respectivă graba cu care au fost supuse la vot proiectele de pe ordinea de zi a şedinţei extraordinare. „Am convingerea că cei mai mulţi dintre consilieri nici nu au sesizat că s-a strecurat şi prevederea bugetară pentru cele 3,6 milioane lei reprezentând despăgubiri. Nu este prima oară când se întâmplă astfel de lucruri în CJ şi am încercat să le semnalez dar fără succes, dat fiind modul de vot al colegilor de la PSD”.
De altfel, subiectul a devenit public la cea mai recentă şedinţă de CJ, din 30 septembrie, când Chiriac a făcut o informare către toţi consilierii şi le-a adus astfel la cunoştinţă că instituţia are de plătit despăgubiri de 3,6 milioane către firma gălăţeană. Cu acea ocazie, Nechita a adus în discuţie faptul că problema plăţii ar fi trebuit să fie adusă la cunoştinţa şi în discuţia consilierilor înainte de alocarea banilor prin rectificarea bugetară din 15 septembrie, lucru care nu s-a întâmplat. În replică, şeful de judeţ a recunoscut greşeala şi a promis că situaţia nu se va mai repeta. „Informarea a fost făcută la cererea mea astfel încât şi dumneavoastră să ştiţi, pe titlul executoriu, în ce situaţie ne aflăm. Era foarte bine dacă o aveam de atunci (adică de la şedinţa extraordinară din 15 septembrie – n.r.). De acum încolo, la tot ce înseamnă titlu executoriu şi rectificarea bugetului judeţului veţi avea şi astfel de informări, pentru că mai sunt şi alte titluri executorii pe care le parcurgem din urmă”, a spus oficialul, fără a nominaliza celelalte litigii în care CJ este bun de plată.
Cine este „Galacamor”?
Potrivit datelor disponibile la Registrul Comerţului, firma gălăţeană a fost înfiinţată în 2003, cu obiect de activitate „cultivarea cerealelor, porumbului şi a altor plante”, avându-l ca unic asociat şi administrator pe Laurenţiu Gafiţuc. În 2008, firma îşi schimbă obiectul principal de activitate şi trece la „Cumpărarea şi vânzarea de bunuri imobiliare proprii”. Mai trebuie spus că în 2007, pe când CJ Brăila a organizat o licitaţie pentru desemnarea unui contractor pentru proiectul cu realizarea unui aeroport la Vădeni, printre cele 15 firme care au cumpărat caiet de sarcini s-a numărat şi „Galacamor”. Proiectul respectiv a fost lăsat baltă, fiind adus în atenţia opiniei publice doar în perioade electorale.
Revenind, în conformitate cu raportările de bilanţ disponibile pe pagina web a Ministerului de Finanţe, rezultă că firma în discuţie a reuşit să obţină profit doar de trei ori în ultimii 6 ani: 2010 – profit de 10.202 lei (cifră de afaceri 22.605 lei), 2011 – pierdere 2.660 lei (cifră de afaceri zero), 2012 – profit de 18.178 lei (cifră de afaceri zero), 2013 – profit de 42.044 lei (cifră de afaceri zero), 2014 – pierdere de 14.795 lei (cifră de afaceri zero) şi 2015 – pierdere de 6.896 lei (cifră de afaceri zero). De precizat că în toţi anii când a raportat cifră de afaceri zero, compania a avut venituri, ceea ce înseamnă că acestea din urmă nu au fost generate de domeniul de activitate principal al firmei, astfel încât să intre la capitolul „cifră de afaceri”. La acest moment societatea are datorii totale de 1,023 milioane lei. (Vom reveni)
