• un audit intern al CJ Brăila, un control al Camerei de Conturi, urmat de un altul al ANAP au semnalat mai multe probleme la Muzeul Brăilei “Carol I”, în special în privinţa modului în care s-au făcut achiziţii directe • managerul Ionel Cândea a contestat două amenzi primite în valoare de 5.000 lei şi acestea s-au trasformat ulterior în avertisment • o comisie specială a CJ Brăila a verificat, recent, Muzeul “Carol I” şi a constatat că problema este cel mult de ordin moral, deşi a recunoscut că nu s-a procedat tocmai corect evitându-se licitaţiile publice pe cât posibil • surse din CJ susţin că se încearcă înlocuirea liberalului Ovidiu Nechita din Consiliul de Administraţie al muzeului, printre puţinii care au făcut publice problemele de acolo, cu Vasile Cortez • dacă se va întâmpla asta, Nechita a ţinut să precizeze că “va fi multă linişte” de acum înainte
Sute de achiziţii directe fără licitaţii care totalizează milioane de lei (miliarde de lei vechi), contracte pentru prestări servicii cu sume exorbitante, colaborări pe mai multe segmente cu firme conduse de persoane care au diferite grade de rudenie, editări de cărţi “pe prietenii”, posturi create special pentru unii angajaţi, salariaţi fără fişă a postului şi personal salarial cu legături familiale - sunt probleme descoperite la Muzeul Brăilei “Carol I”, în parte, în urma unor controale de audit, dar şi acuzaţii venite dinspre unii consilieri judeţeni, care într-un fel sau altul şi-au îndreptat atenţia spre documentele şi spre modul în care s-a acţionat în ultimii ani în cadrul acestei instituţii de cultură. Măsurile? Două amenzi transformate ulterior în avertisment, o comisie informativă care recunoaşte că problemele există, dar spune că sunt mai mult de ordin moral, precum şi un arătător fluturat de membrii CJ Brăila în frunte cu liderul Francisk Chiriac la adresa managerului Ionel Cândea, însoţit de sfatul timid: «De acum înainte să nu se mai procedeze aşa». Ba mai mult, se zvoneşte că s-ar plănui o înlăturare a consilierului judeţean PNL Ovidiu Nechita din Consiliul de Administraţie, printre puţinii care au semnalat problemele de acolo, şi înlocuirea acestuia cu liberalul Vasile Cortez pentru a se reveni la o “stare de normalitate şi linişte”. Ca o paranteză, informaţia este obţinută pe surse, dar pare să stea în picioare având în vedere că membrii CJ Brăila urmează, în baza regulamentului de funcţionare al muzeului, proaspăt aprobat, să propună câteva schimbări la nivelul Consiliului de Administraţie, în sensul că instituţia va avea 4 membri titulari desemnaţi, şi nu 2 cum se întâmplă în prezent, pe lângă cei 3 ai Muzeului (inclusiv managerul Ionel Cândea) şi încă 2 din partea societăţii civile.
Revenind la problemele de la Muzeul Brăilei “Carol I”, cert este că acestea există cu duiumul, dovadă fiind auditul propriu al CJ Brăila care a depistat o parte, cel al Camerei de Conturi Brăila care a indicat la rândul său o serie de inadvertenţe, amenzile venite în urma controlului Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice (ANAP), acuzaţiile din rândul unora dintre consilierii judeţeni (Ovidiu Nechita - membru CA, dar şi PND-istul Cătălin Iordache), problemele de moralitate şi nu numai sesizate de comisia informală a Consiliului Judeţean, şi de ce nu, lipsa de comunicare a managerului, care a avut grijă să evite să dea un răspuns concret redactorilor “Obiectiv - Vocea Brăilei” la o adresă în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public. Pe scurt, redactorii noştri au solicitat să li se precizeze ce presupune cu exactitate contractul dintre muzeu şi firma “PaperPrint”, care are legături indirecte cu “Rotipoprint Pliante” SRL, societatea care s-a ocupat, până nu demult, de pază şi curăţenie în cadrul instituţiei contra a aprox. 600.000 lei, însă au fost direcţionaţi de manager, sec, către site-ul e-licitatie.ro.
Familia, element important în contractele pe care le încheie Muzeul
Aşa cum am anunţat, redactorii “Obiectiv - Vocea Brăilei” au transmis o solicitare scrisă către conducerea Muzeului Brăilei “Carol I” în speranţa că vor lămuri problema unui contract pentru prestări servicii încheiat de insitituţie, cu societatea “Paper Print”, după ce au apărut zvonuri că aceasta ar avea legături cu SC “Rotipoprint Pliante”, care s-a ocupat de curăţenie şi supraveghere contra sumei de aproximativ 600.000 lei (din luna iulie a acestui an, Muzeul a încheiat un nou contract, în urma unei licitaţii publice, cu firma Cip Avantaj SRL din Tulcea, pe o ofertă financiară de 491.430 lei). Ei bine, răspunsul privind acest contract şi de achiziţie publică l-am găsit pe site-ul e-licitatii.ro, respectiv pe SEAP şi SICAP, conform îndrumării managerului instituţiei, Ionel Cândea, care nu a binevoit să ne transmită personal răspunsul la întrebări.
Astfel, atunci când vine vorba de societatea “Paper Print Invest” şi Muzeul Brăilei discutăm despre două contracte încheiate pentru servicii tipografice şi servicii conexe ca urmare a unei simple cereri de oferte. Unul pentru anul 2017, în valoare totală de 221.618 lei, care a avut o valoare estimată de 276.200 lei. Cel de-al doilea a fost încheiat pentru perioada 2017 - 2018 (deci încă valabil), în valoare totală de 293.064 lei (fără tva). Ca şi la cel din 2017, obiectul contractului îl constituie prestarea de “servicii tipografice şi servicii conexe, inclusiv pregătirea formelor de tipar, tipărirea pe suportul fizic indicat în caietul de sarcini şi asigurat de ofertantul-prestator şi livrarea -, servicii de legare şi de finisare şi servicii de ambalare pentru publicaţiile nominalizate prin note de comandă, având specificaţiile tehnice detaliate în Caietul de Sarcini”. De această dată valoarea totală estimată fusese de 301.200 lei iar criteriul de atribuire a fost ca şi în 2017 “cel mai bun raport calitate-preţ”, şi s-a făcut o singură ofertă (în 2017 au existat două oferte).
Interesant este că potrivit registrului comerţului, “Rotipoprint” aparţine lui Georgian Enache care mai are legături şi cu alte firme printre care şi PaperPrint Invest SA (care acum se ocupă de tipărirea cărţilor la muzeu). Acţionar majoritar la firma cu pricina este Mihalache Enache, tatăl patronului fostei firme care s-a ocupat de curăţenie la instituţia condusă de Ionel Cândea.
Sute de achiziţii directe la Muzeu
Dacă tot s-au uitat pe SEAP, redactorii “Obiectiv - Vocea Brăilei” au aruncat un ochi şi către achiziţiile directe făcute de Muzeul Brăilei “Carol I” în acest an şi nu numai. Astfel am descoperit că pe lângă acest contract pentru servicii tipografice, instituţia a mai avut şi alte achiziţii directe tot pentru servicii tipografice cu o altă societate “PE SARME SRL” cu valori diferite: 2.327 lei colo, 1.800 lei dincolo, încă 1.000 lei cu altă ocazie. De asemenea, trebuie precizat că muzeul are sute de achiziţii directe în sistemul electronic, cu valori care pornesc de la câţiva bănuţi şi până la sute de mii de lei. În 2018, din luna ianuarie şi până în noiembrie, discutăm de 254 de achiziţii directe în valoare totală de 315.961 lei. Chiar dacă se încadrează în limitele impuse de lege de 135.060 lei (plus TVA) per achiziţie, pentru prestări servicii şi achiziţii de bunuri, respectiv, 450.200 lei (plus TVA) pentru lucrări de construcţie, nu trebuie să omitem faptul că şeful muzeului este un mare amator al variantei achiziţiilor directe, în detrimentul licitaţiilor publice. Ar mai trebui punctat că în 2018 cele mai mari cheltuieli, pe lângă serviciile tipografice suplimentare, s-au făcut cu servicii de televiziune şi internet - 44.472 lei, cazarea la diferite evenimente în Brăila sau în alte localităţi, dar şi câteva dotări pentru instituţie, precum o scară metalică de 20.000 lei.
Interesant de bifat este şi faptul că, potrivit site-urilor de profil, care urmăresc cheltuirea banilor publici, Muzeul Brăilei “Carol I” a făcut achiziţii directe cu duiumul şi în anii anteriori. De exemplu, în perioada 2009 - 2015 discutăm despre 203 de astfel de achiziţii în valoare totală de 1.516.488 lei. Majoritatea dintre acestea fac referire la tipărirea câte unei cărţi, broşuri, vederi şi alte servicii tipografice, ziare, reviste, bilete, albume de colecţie, dar chiar şi saci şi pungi pentru deşeuri. Dacă punem la socoteală şi cele semnalate de consilierul judeţean PNL Ovidiu Nechita, care ne-a dat citire raportului de audit intern al Consiliului Judeţean, vedem că şi în perioada 1 ianuarie 2016 - 3 aprilie 2018, la Muzeul Brăilei s-au derulat 137 de contracte de achiziţii publice, iar printre unele dintre acestea inspectorii au ridicat steguleţe roşii.
Ce probleme a semnalat auditul intern al CJ Brăila
După ce s-a discutat prima oară despre neregulile de la Muzeul Brăilei “Carol I” în cadrul şedinţelor CJ Brăila, auditul intern al instituţiei s-a autosesizat şi a realizat un control ale cărui rezultate le-a prezentat managerului Ionel Cândea şi preşedintelui Francisk Chiriac în luna iunie, alături de o serie de recomandări. Consilierul judeţean PNL Ovidiu Nechita, membru în Consiliul de Administraţie ale Muzeului “Carol I” a fost de acord să stea de vorbă cu redactorii “Obiectiv-Vocea Brailei” cărora le-a prezentat o serie de documente şi a dat citire inclusiv din acest audit intern al Consiliului Judeţean, pe care l-a comparat ulterior cu raportul Curţii de Conturi. După cum a precizat Nechita, în perioada 1 ianuarie 2016 - 3 aprilie 2018, la Muzeul Brăilei s-au derulat 137 de contracte de achiziţii publice, atribuite prin diverse proceduri de atribuire stabilite conform Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice şi a Hotărârii de Guvern nr. 395/2016 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului cadru. Ei bine, Nechita a subliniat că în perioada supusă auditării, s-a constatat că au fost efectuate achiziţii directe pentru diverse servicii, de exemplu: expediere corespondenţă, colete interne, externe - 15.614 lei (2016) şi 17.142 lei (2017); turnarea de medalii jubiliare - 75.200 lei (2016), 57.400 lei (2017); consultanţă în achiziţii - 24.000 lei (2016) şi 41.650 lei (2017); reparaţii, zugrăveli, igienizări - 95.651 lei (2016), 91.461 lei (2017), 21.549 lei (2018), operaţiuni arhivistice - 8.500 lei (2017); asistenţă tehnică program contabilitate - 6.619 lei (2016), 6.000 lei (2017), 8.400 lei (2018); administrare activitate tabără sculptură - 12.500 lei (2016); servicii hoteliere pentru invitaţii la manifestările organizate - 78.559 lei (2016), 21.100 lei (2017), 5.920 lei (2018) şi altele.
Nechita a mai precizat că şi la capitoul “consumabile” auditul a descoperit că situaţia achiziţiilor directe se prezintă extrem de interesant. Consilierul a explicat că rechizitele achiziţionate de Muzeu în anul 2016 au fost în valoare de 40.680 lei, în anul 2017 de 41.913 lei şi în perioada 1 ianuarie - 30 martie 2018 în valoare de 1.070 lei. Acesta a subliniat că din punctul său de vedere la astfel de lucruri se sifonează cel mai uşor banii publici, deoarece un banal pix de 50 de bani poate fi achiziţionat direct pentru 3 lei şi asta în cantităţi destul de mari. Tot din auditul intern, Nechita a precizat că în ceea ce priveşte tonerele şi cartuşele pentru imprimate, xerox, în anul 2016 s-au făcut achiziţii în valoare de 26.072 lei, în anul 2017 de 26.963 lei şi în perioada ianuarie - martie 2018 de 4.979 lei. Toate prin atribuire directă.
“Din analiza documentelor instituţiei, auditorul a constatat că în anul 2016 s-au efectuat achiziţii directe de servicii de curăţenie peste pragul valoric admis legal, respectiv în valoare de 904.305 lei (echivalentul a 203.214 euro inclusiv TVA) (...) Orice încălcare a prevederilor dispoziţiilor art. 2, alin. 2 din Legea 98/2016 constituie contravenţie conform art. 224, alin 1, lit. b din Legea 98/2016 şi se sancţionează cu amendă între 5.000 lei şi 30.000 lei”, a mai citit Nechita, din documentul auditului intern, subliniind totodată că entitatea a făcut şi recomandări pentru rezolvarea problemelor, dar de care nimeni nu a ţinut cont. Sursa citată a mai adăugat că auditorul a mai descoperit că la Muzeu s-au emis facturi în cursul lunii pentru prestări de servicii şi nu în prima zi lucrătoare a lunii următoare, aşa cum ar fi fost normal, dar şi că s-au efectuat plăţi înainte de a beneficia de anumite servicii, utilizându-se astfel bani publici fără nicio garanţie privind prestarea serviciilor. Auditorul ar mai fi semnalat problema că firma “Rotipoprint Pliante” SRL cu care Muzeul a avut contract de curăţenie şi pază, se angajase că va asigura materialele care ar fi fost folosite, însă totodată şi Muzeul s-a obligat să pună la dispoziţie aceste materiale prestatorului. Nechita a mai punctat că deşi la muzeu există 10 salariaţi în funcţii de supraveghetor , respectiv gestionar custode (la Editura Istros, secţia de etnografie, secţia de stinţele naturii, secţia memoriale, serviciul relaţii publice şi compartimentul achiziţii publice), în urma analizei s-a descoperit că în 2017 serviciile de supraveghere au fost prestate de 26 de persoane, astfel că angajaţii au primit alte sarcini decât atribuţiile impuse de natura postului, fapt care a dus la folosirea ineficientă a resurselor umane existente şi a condus către o supraevaluare a valorii contractelor de achiziţie publică.
“În anul 2016, la nivelul Muzeului Brăilei au fost încheiate 20 de contracte privind serviciile tipografice şi conexe, valoarea plăţilor cu aceste servicii fiind de 394.239 lei. În anul 2017 au fost încheiate/în derulare 2 contracte de achiziţie publică, 2 acorduri-cadru şi 6 contracte subsecvente privind serviciile tipografice şi conexe, valoarea plăţilor cu aceste servicii fiind de 543.700 lei. În perioada 1 ianuarie - 30 martie 2018, instituţia auditată a încheiat 4 contracte subsecvente privind serviciile tipografice şi conexe, valoarea plăţilor cu aceste servicii fiind de 104.942 lei. În consecinţă, în perioada 01 ianuarie 2016 - 30 martie 2018, la nivelul Muzeului Brăilei «Carol I» s-au efectuat plăţi cu serviciile tipografice şi conexe în valoare de 1.042.882 lei”, a mai citit Nechita din audit, subliniind că la Muzeu s-au încheiat contracte de achiziţii peste acorduri cadru deja în vigoare, fără a se ţine cont de prevederile legale care interzic astfel de practici.
Ce a spus Camera de Conturi
Consilierul judeţean Ovidiu Nechita a analizat, în prezenţa redactorilor “Obiectiv - Vocea Brăilei”, şi raportul Camerei de Conturi Brăila făcut în urma analizei la CJ şi la instituţiile subordonate, deci şi la Muzeu pentru anul 2017, făcând precizarea că în ciuda afirmaţiilor liderului CJ că “nu s-a găsit nimic în neregulă”, lucrurile nu stau chiar aşa. Liberalul a dorit să sublinieze şi faptul că atunci când Curtea de Conturi realizează un control, sectoarele ce vor fi verificate pot fi stabilite chiar şi cu un an înainte, astfel că nu e musai să fie vizat un segment anume, precum achiziţiile publice. Dar chiar şi aşa, Nechita a ţinut să evidenţieze problemele constatate: neactualizarea regulamentului de organizare şi funcţionare al Muzeului, neactualizarea controlului intern managerial la nivelul instituţiei, divizarea în anul 2017 a procedurilor de achiziţie publică de curăţenie, pază şi tipografie, ceea ce a generat consecinţe asupra nerespectării principiilor economicităţii, eficienţei în utilizarea fondurilor publice şi a condus la achiziţia de servicii de consultanţă în achiziţii.
Cert este că echipa de audit a Camerei de Conturi a concluzionat că: “În anul 2017 entitatea verificată nu a procedat la aplicarea corespunzătoare a prevederilor legale în materie de achiziţii publice”, cu precizarea că s-au realizat 6 proceduri care nu necesitau să fie organizate. Acelaşi raport al Camerei de Conturi vorbeşte despre nerespectarea clauzelor contractuale privind documentele ce trebuiau întocmite în justificarea prestării serviciilor de curăţenie efectuate; neevidenţierea garanţiei de bună execuţie în conturile extrabilanţiere; evidenţierea eronată în conturile contabile a imobilului Casă Muzeu “Fănuş Neagu”, în valoare de 214.757 lei transmis în folosinţă gratuită muzeului; neactualizarea regulamentului de organizare şi funcţionare al Muzeului Carol I; neactualizarea şi neaprobarea fişelor de post ale angajaţilor, astfel încât acestea să reflecte atribuţiile fiecărui post în concordanţă cu organigrama şi regulamentul; neactualizarea planului de achiziţii publice şi altele, în total fiind vorba despre 12 abateri, dintre care doar 2 au fost remediate (cea privind garanţia de bună execuţie şi cea legată de Casa “Fănuş Neagu”). De precizat că pentru cele mai multe dintre erori, valoarea nu a putut fi estimată. În document se mai precizează că UAT Judeţul Brăila a alocat către bugetul Muzeului 8.089.000 lei în 2017, din care au fost efectuate plăţi nete în sumă totală de 7.564.309 lei.
Familia e mare şi la nivelul angajaţilor Muzeului
Consilierul judeţean PNL Ovidiu Nechita a dorit să sublinieze faptul că în cadrul Muzeului sunt angajaţi oameni care, întâmplător sau nu, sunt rude, după cum a descoperit în urma unei solicitări privind o listă completă a angajaţilor. Acesta le-a prezentat redactorilor “Obiectiv - Vocea Brăilei” un document cu 21 de persoane angajate la Muzeu, ale căror nume de familie într-adevăr este identic şi despre care liberalul afirmă că ar avea legături de rudenie şi nu ar fi doar simple coincidenţe: Liliana Rodica (conservator) şi Verginica Gata (supraveghetor), Fănică Gîscă (paznic) şi Verginica Gîscă (supraveghetor), Elena Ilie (şef secţie) şi Brânduşa Oana Ilie (muzeograf), Oana Istrate (restaurator) şi Cami Istrate (conservator), Elena Mocanu (muncitor calificat) şi Vasile Mocanu (şofer), Enuţa Năstase (conservator) şi Stăncuţa Năstase (supraveghetor), Elena Pandrea (conservator) şi Stănică Pandrea (şef secţie), Evdochia Smaznov (informatician) şi Vladimir Smaznov (restaurator), Mariana Vernescu (contabil şef), Vasilica Vernescu (conservator) şi Mirela Vernescu (muzeograf), Constanţa Vîlcu (restaurator) şi Geanina Vîlcu (referent).
Totodată, Nechita a mai precizat că manageriatul muzeului realizează posturi şi propune CJ mutarea angajaţilor de la secţie la alta, în condiţiile în care ar trebui organizate concursuri pentru toate aceste mutări.
Comisia Consiliului Judeţean a descoperit probleme «de moralitate»
În cadrul şedinţei ordinare a CJ Brăila din luna septembrie a avut loc un scandal monstru pe tema neregulilor de la Muzeul Brăilei “Carol I”. Managerul Ionel Cândea a fost acuzat în primul rând de încercarea ilegală de a înlătura reprezentanţii CJ Brăila din Consiliul de Administraţie al Muzeului, de achiziţii “cu cântec” fără licitaţie, de neconvocare a şedinţelor lunare de CA, tipărirea de cărţi pe prietenii, printarea de bilete gratuite. Prezent în sală, acesta a confirmat atunci că a propus şi a votat în CA excluderea liberalului Ovidiu Nechita, însă a respins celelalte acuzaţii, afirmând că se “aruncă cu minciuni”. PND-istul Cătălin Iordache a anunţat că îi va face plângere penală managerului muzeului, i-a solicitat demisia şi a cerut înfiinţarea unei comisii care să verifice neregulile de la această instituţie. Preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac a îndreptat atunci sarcina spre Comisia pentru activităţi ştiinţifice, însă a invitat toţi consilierii judeţeni doritori să participe. Aşa cum am anunţat şi atunci, Comisia este compusă, potrivit site-ului CJ Brăila, din: PSD-iştii Viorel Mortu (preşedinte), Daniela Bordea (secretar), PMP-istul Viorel Botea, liberalii Ionel Enuţă şi Alfredo Pascale. Pe lângă cei de mai sus, din comisie au făcut parte şi PND-ista Simona Drăghincescu, vicepreşedintele Cătălin Dan Murea (ALDE) şi consilierul judeţean independent Marian Căpăţînă. De precizat că Viorel Mortu, care este angajat la Muzeul Carol I, în calitate de cercetător, a solicitat să predea ştafeta activităţilor comisiei altui consilier pentru acest control. Astfel, la cea mai recentă şedinţă ordinară a CJ Brăila, Simona Drăghincescu a prezentat concluziile analizei. Aceasta a ţinut totuşi să specifice că Viorel Mortu a luat act de rezultate, dar nu a participat la această analiză, la fel cum nu a făcut-o nici Marian Căpăţînă, de asemenea i-a mulţumit public lui Nechita pentru că a fost extrem de cooperant.
Drăghincescu a precizat că raportul comisiei are 79 de pagini şi este strict informativ. PND-ista a anunţat că există mai multe procese verbale de control de la instituţiile abilitate, respectiv Camera de Conturi şi Agenţia Naţională a Achiziţiilor Publice, la fel cum există o hotărâre judecătorească privind două amenzi de 5.000 lei date de ANAP, pentru care muzeul a făcut apel şi a obţinut transformarea lor în avertisment verbal. Drăghincescu a punctat că neregulile de la muzeu pot fi contabilizate în cel mai rău caz “la nivel moral”, solicitându-i managerului să nu mai facă achiziţii directe dacă sumele depăşesc pragul prevăzut de lege. De asemenea, sursa citată a mai precizat că membrii comisiei dezaprobă total şi gestul managerului Muzeului de a-l exclude din Consiliul de Administraţie pe liberalul Ovidiu Nechita, care a ajuns acolo în urma unei hotărâri a Consiliului Judeţean. Totodată, Drăghincescu a vorbit şi despre angajaţi care nu au fişe de post semnate, prin urmare sunt nelegale. PND-ista a precizat că este cazul contabilului-şef Mariana Vernescu şi a lui Marian Găureanu, ambii membri PNL.
Consilierul PND Cătălin Iordache a afirmat că această comisie nu vrea decât să îngroape neregulile de la Muzeu şi să arunce totul în cârca unei membre din rândul liberalilor. La rândul său, liberalul Vasile Cortez s-a arătat deranjat de informarea comisiei, precizând că totul este construit politic, deoarece s-au solicitat de la partid telefonic informaţii despre apartenenţa politică a unora dintre angajaţii muzeului.
“Instanţa le-a dat o sentinţă mai uşoară. În loc de amendă le-a dat un avertisment. Şi să facă toate procedurile, exact cum am hotărât noi acum, să nu mai facă achiziţii prin încredinţare directă, ci să respecte procedurile legale de achiziţii. Asta trebuie să facă!”, a conchis preşedintele CJ Brăila Francisk Chiriac.
Interesant de precizat este faptul că în urma acelei şedinţe şi a controalelor, surse din administraţie ne-au precizat că se încearcă înlocuirea lui Nechita din Consiliul de Administraţie cu liberalul Vasile Cortez. Întrebat ce părere are despre asta, Nechita a precizat că nu crede că Vasile Cortez ar accepta aşa ceva, dar a făcut precizarea că dacă s-ar întâmpla asta, “s-ar face linişte brusc”, exact cum se întâmpla înainte de venirea sa în CA.
