• social democratul Ionel Avram este acuzat că, în perioada 2016-2019, în timp ce era consilier judeţean, a activat în calitate de cenzor în cadrul unei societăţi private care a încheiat 5 contracte cu Consiliul Judeţean, în valoare de peste 400.000 lei • contactat telefonic, Avram a precizat că acuzaţiile sunt forţate, că un cenzor al unei societăţi nu încheie contracte şi că va contesta decizia • Avram a precizat totuşi că ar fi vorba despre societatea “Paper Print” SRL, cunoscută pentru faptul că tipăreşte cărţile publicate de editura “Istros” a Muzeului Brăilei “Carol I” • numele acestei societăţi nu apare prima dată în spaţiul public, fiind menţionată şi în scandalul achiziţiilor directe şi a contractelor “pe prietenii” de la muzeu, la finele lui 2018
Scandalul apărut la nivelul Consiliului Judeţean la finele anului trecut privind achiziţiile directe de la Muzeul Brăilei “Carol I”, contractele şi colaborările “pe prietenii”, a revenit în spaţiul public. De această dată, nu prin acuzaţiile consilierului judeţean PNL Ovidiu Nechita, care între timp a fost înlăturat de la nivelul Consiliului de Administraţie al Muzeului, ca urmare a faptului că a sesizat la vremea respectivă opinia publică în privinţa unor nereguli de la nivelul muzeului, ci direct prin cele ale Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI). Mai exact, inspectorii ANI au emis, recent, un comunicat de presă prin care îl acuză pe PSD-istul Ionel Avram că, din 2016 până în 2019, s-a aflat în stare de incompatibilitate. Asta pentru că, în timp ce ocupa un fotoliu în Consiliul Judeţean Brăila, activa şi în cadrul societăţii “Paper Print” SRL, în calitate de cenzor, firma respectivă fiind cunoscută pentru faptul că tipăreşte cărţile lansate de editura “Istros” a Muzeului Brăilei “Carol I”. Astfel, exact în perioada în care îl avea cenzor pe Avram, „Paper Print” ar fi semnat pentru încheierea a 5 contracte cu CJ, în valoare de peste 400.000 lei (4 miliarde lei vechi).
Ionel Avram afirmă că acuzaţiile i se par forţate, deoarece nu este treaba cenzorului unei societăţi private să stabilească participarea la licitaţii publice sau să încheie contracte. Avram a precizat că va ataca în instanţă, în momentul în care va primi oficial decizia ANI.
Consilierul judeţean PNL Ovidiu Nechita a profitat de ocazie pentru a reveni pe subiect şi a preciza pe reţelele de socializare că se dovedeşte încă o dată că acuzaţiile sale de la finele lui 2018 nu au fost nefondate, în ciuda faptului că şeful CJ Brăila, Francisk Chiriac, a acuzat la rândul său că la Muzeu, dacă au existat nereguli, acestea au fost înfăptuite de PNL-işti.
“Consilierul judeţean PSD Avram e cenzor la firma abonată de cel puţin 10 ani la banii Consiliului Judeţean Brăila, prin Muzeul Brăilei, expertul în achiziţii, fost membru PSD se “OCUPA” de achiziţiile muzeului....şi «DISTINSUL» preşedinte Chiriac (...) acuza în gura mare că la Muzeul Brăilei sunt afacerile PNL-ului!!!”, a postat, printre altele, Nechita chiar la secţiunea comentarii a cotidianului “Obiectiv”.
Ce spune Agenţia Naţională de Integritate
Inspectorii ANI au emis, marţi, un comunicat de presă care îl vizează pe social-democratul Ionel Avram, alături de alţi 11 aleşi locali din ţară. După cum am precizat, Avram este acuzat că în perioada 2016-2019 ar fi fost în stare de incompatibilitate, după ce societatea unde activa în calitate de cenzor a încheiat 5 contracte cu CJ Brăila, deşi ocupa la vremea respectivă un fotoliu în cadrul instituţiei.
“În perioada exercitării mandatului de consilier judeţean (2016 –2019), o societate comercială în cadrul căreia persoana evaluată (n.r. - Ionel Avram) exercita funcţia de cenzor, a încheiat 3 contracte de prestări servicii şi 2 contracte de achiziţie directă (facturi) cu Consiliul Judeţean Brăila, în valoare totală de 462.067 lei. Astfel, persoana evaluată a încălcat dispoziţiile art. 90, alin. (1) din Legea nr. 161/2003 şi dispoziţiile art. 91, alin. (3), teza I din acelaşi act normativ”, se arată în cadrul comunicatului ANI.
Inspectorii precizează şi prevederile legii în baza cărora şi-au lansat acuzaţiile: art. 90 din Legea nr. 161/2003, potrivit căruia „(1) Consilierii locali şi consilierii judeţeni care au funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor ori alte funcţii de conducere, precum şi calitatea de acţionar sau asociat la societăţile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unităţi administrativ-teritoriale nu pot încheia contracte comerciale de prestări de servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autorităţile administraţiei publice locale din care fac parte, cu instituţiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau judeţean respectiv ori cu societăţile comerciale înfiinţate de consiliile locale sau consiliile judeţene respective. (2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul în care funcţiile sau calităţile respective sunt deţinute de soţul sau rudele de gradul I ale alesului local.”;
respectiv art. 91, alin. (3), teza I din Legea nr. 161/2003, potrivit căruia „Alesul local poate renunţa la funcţia deţinută înainte de a fi numit sau ales în funcţia care atrage starea de incompatibilitate sau în cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea în această funcţie”.
Avram spune că sunt acuzaţii forţate şi că va contesta decizia ANI
Contactat de redactorii “Obiectiv - Vocea Brăilei”, PSD-istul Ionel Avram a precizat că societatea la care se referă ANI este probabil “Paper Print” SRL, unde într-adevăr a ocupat poziţia de cenzor până acum un an şi jumătate, când a demisionat. Cu toate acestea, consilierul judeţean s-a arătat surprins de acuzaţiile ANI, precizând că nici măcar nu ştia că a fost emis comunicatul. Mai mult, acesta a punctat că nu a încheiat personal contracte cu CJ, că nu este treaba cenzorului unei societăţi private să facă acest lucru, iar dacă s-a întâmplat, a fost fără ştiinţa sa, deoarece nu avea cum să împiedice administratorul societăţii să participe la astfel de proceduri.
“Cenzorul, dacă vă uitaţi pe Legea 31 a Societăţilor Comerciale, are anumite atribuţiuni: verifică gestiunea, vizează bilanţul contabil anual. Sunt precizate foarte clar acolo. În niciun caz nu încheie contracte şi nu întocmeşte facturi pentru anumite livrări de produse, executări de lucrări sau prestări de servicii. Faptul că o societate comercială cu capital privat, unde eu am îndeplinit funcţia de cenzor - că de vreun an şi jumătate nu mai sunt cenzor acolo -, în virtutea calităţii de expert contabil, a participat la o procedură de achiziţie publică, prin sistemul electronic de achiziţii publice şi a adjudecat o ofertă pentru livrarea unor produse la o instituţie din subordinea Consiliului Judeţean, unde eu îndeplineam funcţia de consilier judeţean, s-a făcut independent de voinţa mea. În niciun caz, nu eu am semnat contracte sau am întocmit factură. Şi chiar dacă mă opuneam, nu aveau cum să facă asta, pentru că era o societate comercială cu capital privat, care participa la licitaţie. Normal au fost două licitaţii, s-a adjudecat oferta. S-a făcut independent că voiam eu sau nu. Nu s-a făcut cu ştirea mea şi a fost independent de voinţa mea”, a declarat Avram, surprins de faptul că ANI a emis un comunicat de presă care îl vizează.
Sursa citată a afirmat că a lucrat în mai multe societăţi comerciale de-a lungul vremii, însă în acest caz cel mai probabil inspectorii au făcut referire la societatea “Paper Print”. Avram a adăugat că aşteaptă decizia oficială din partea ANI, iar apoi o va contesta.
“E o societate care are ca şi obiect de activitate tipografie. Probabil că instituţiile respective au achiziţionat de la această societate imprimante, formulare, ce foloseau ei în activitatea lor. Probabil că la asta se referă. Iar eu acolo am îndeplinit funcţia de cenzor din 2016 până în 2018, când mi-am dat demisia şi am plecat. Anul trecut am discutat la telefon cu un inspector de integritate şi mi se pare că i-am şi dat un punct de vedere. Dar aştept să primesc în mod oficial şi o să contest în instanţă. Pentru că în jurisprudenţa care există - şi se poate consulta şi pe internet -, au fost cazuri de genul ăsta unde s-a respins acuzaţia de incompatibilitate. Una este să fii administrator, să ai drept de decizie în societatea respectivă şi alta e să fii cenzor, să te duci o dată pe trimestru, să verifici casa, să întocmeşti un raport privind gestiunea. Nu ai nicio treabă cu contracte, cu facturi. Este o chestiune forţată! Nu este corect aşa ceva”, a precizat consilierul judeţean.
Mai mult, Avram a precizat că mai sunt câteva luni până la alegerile locale şi că nu are de gând să mai candideze pe funcţia de consilier judeţean, în contextul în care poziţia de director economic la CUP Dunărea nu îi mai permite să ocupe simultan şi un fotoliu în CJ Brăila, în baza noilor prevederi legale.
“Oricum mai sunt câteva luni şi se termină mandatul şi între timp s-a modificat din nou legea şi nu mai poţi să fii şi consilier judeţean şi director la o societate de interes local cum este CUP Dunărea. Din 2020 nu mai aveam de gând să candidez pentru că nu îmi mai dă voie legea. Dar pentru imaginea mea şi dacă primesc o decizie de la ANI, o voi contesta în Tribunal”, a conchis PSD-istul, subliniind că deşi inspectorii ANI precizează că nu le-a oferit un răspuns, el le-a transmit un punct de vedere pe e-mail, iar aceştia i-au confirmat primirea documentului.
«Afacerea Muzeul» din nou pe tapet
Reamintim că la finele anului 2018 la Consiliul Judeţean Brăila a izbucnit un scandal monstru în privinţa faptului că la Muzeul Brăilei s-ar fi descoperit o serie de nereguli care încearcă să fie acoperite. Consilierul liberal Ovidiu Nechita, membru la vremea respectiv în Consiliul de Administraţie, a fost cel care a ridicat problema în şedinţele publice şi a declanşat o serie de controale, care în cele din urmă nu au scos la lumină prea multe, însă potrivit acestuia, doar pentru că s-au verificat doar chestiunile ştiute ca fiind în regulă. Cert este că totul a pornit de la un control realizat de Auditul CJ Brăila, care a semnalat sute de achiziţii directe fără licitaţii care totalizau milioane de lei (zeci de miliarde de lei vechi), contracte pentru prestări servicii cu sume exorbitante, colaborări pe mai multe segmente cu firme conduse de persoane care au diferite grade de rudenie, editări de cărţi “pe prietenii”, posturi create special pentru unii angajaţi, salariaţi fără fişă a postului şi personal salarial cu legături familiale la Muzeul Brăilei “Carol I”. A urmat însă un control al Camerei de Conturi Brăila, care nu a mai descoperit aceleaşi probleme.
La vremea respectivă, redactorii “Obiectiv - Vocea Brăilei” au transmis o solicitare scrisă către conducerea Muzeului Brăilei “Carol I” în speranţa că vor lămuri problema unui contract pentru prestări servicii încheiat de insitituţie, cu societatea “Paper Print” (aceeaşi din cazul PSD-istului Ionel Avram), după ce apăruseră zvonuri că aceasta ar avea legături cu SC “Rotipoprint Pliante”, care s-a ocupat de curăţenie şi supraveghere la muzeu, contra sumei de aproximativ 600.000 lei (din luna iulie a lui 2018, Muzeul a încheiat un nou contract, în urma unei licitaţii publice, cu firma Cip Avantaj SRL din Tulcea, pe o ofertă financiară de 491.430 lei). Ei bine, managerul Ionel Cândea ne-a transmis atunci un răspuns scris prin care ne-a indicat să căutăm răspunsurile pe site-ul e-licitatie.ro, lucru pe care l-am făcut.
Astfel, în ceea ce privea societatea “Paper Print Invest” şi Muzeul Brăilei, am descoperit că discutam la vremea aceea despre două contracte încheiate pentru servicii tipografice şi servicii conexe ca urmare a unei simple cereri de oferte. Unul pentru anul 2017, în valoare totală de 221.618 lei, care a avut o valoare estimată de 276.200 lei. Cel de-al doilea, încheiat pentru perioada 2017 - 2018, în valoare totală de 293.064 lei (fără tva). Ca şi la cel din 2017, obiectul contractului îl constituia prestarea de “servicii tipografice şi servicii conexe, inclusiv pregătirea formelor de tipar, tipărirea pe suportul fizic indicat în caietul de sarcini şi asigurat de ofertantul-prestator şi livrarea -, servicii de legare şi de finisare şi servicii de ambalare pentru publicaţiile nominalizate prin note de comandă, având specificaţiile tehnice detaliate în Caietul de Sarcini”. De această dată, valoarea totală estimată fusese de 301.200 lei, iar criteriul de atribuire, ca şi în 2017 “cel mai bun raport calitate-preţ”, şi s-a făcut o singură ofertă (în 2017 au existat două oferte).
Interesant este că tot la vremea respectivă redactorii “Obiectiv - Vocea Brăilei” au descoperit că, potrivit registrului comerţului, “Rotipoprint” aparţine lui Georgian Enache care mai are legături şi cu alte firme printre care şi Paper Print Invest SA (care acum se ocupa de tipărirea cărţilor la muzeu), acţionar majoritar la firma cu pricina fiind Mihalache Enache, tatăl patronului fostei firme care s-a ocupat de curăţenie la instituţia condusă de Ionel Cândea.
Tot acest episod s-a încheiat practic prin schimbarea componenţei Consiliului de Administraţie de la Muzeu şi eliminarea lui Nechita de acolo. Moment de la care nu s-a mai auzit nimic despre toată această situaţie discutabilă cel puţin din punct de vedere moral.
