• ministrul Agriculturii în Guvernul PNL, Adrian Oros, a făcut o vizită de lucru, vineri, la Brăila, în care, printre altele, a discutat despre Programul Naţional Strategic pe Agricultură şi negocierile purtate la nivelul Uniunii Europene •
Adrian Oros, ministrul Agriculturii, s-a aflat, vineri, într-o vizită de lucru la Brăila. Pe lângă verificarea a patru staţii de pompare a apei din judeţ, acesta a precizat, în cadrul unei conferinţe de presă, că se va întâlni şi cu fermierii brăileni, pentru a se consulta cu aceştia în contextul în care creionează Programul Naţional Strategic pe Agricultură. Cu alte cuvinte, modul în care se va finanţa agricultura în România din bani europeni şi naţionali, în următorii şapte ani.
“Negocierile la Bruxelles se apropie de final. După cum ştiţi, se negociază şi în Consiliul Agrifish, acolo unde ne întâlnim la nivel de miniştri, dar se negociază şi în Parlamentul European”, a declarat Oros.
Ministrul a profitat de moment şi li s-a adresat fermierilor, prin intermediul jurnaliştilor, pentru a-i informa cu câteva detalii tehnice, cu privire la rezultatele negocierilor purtate la nivelul Uniunii Europene şi cum va arăta Agricultura în România în perioada 2021-2027 din punct de vedere al finanţărilor.
“Am obţinut păstrarea sprijinului cuplat voluntar, atât în domeniul vegetal, cât şi în cel zootehnic. Trebuie spus că majoritatea ţărilor nu dau acest sprijin. Am reuşit să păstrăm ajutorul naţional tranzitoriu, deşi suntem doar patru ţări europene care dăm acest ajutor din bani de la bugetul naţional, în plus faţă de subvenţiile normale. Am reuşit să schimbăm şi data de referinţă pentru care se acordă acest ajutor naţional tranzitoriu. Am obţinut o sarcină administrativă şi de control redusă pentru micii fermieri. Pentru că noi avem o anumită specificitate în Europa: avem cele mai multe ferme”, a mai adăugat ministrul, cu precizarea că în prezent există 830.000 de exploataţii, dintre care 790.000 sunt de subzistenţă, deci ferme foarte mici.
Oros a mai punctat că în România funcţionează şi ferme mari de 10.000 - 50.000 de hectare, prin urmare este nevoie de o anumită adaptabilitate la realitate în contextul dat.
“Subiectul plafonării, care a fost foarte controversat şi încă mai este mai ales pentru fermierii mari. Încercăm să îl tranşăm şi să îl rezolvăm în aşa fel încât să nu afectăm marile ferme, dar în acelaşi timp să ajutăm şi fermele familiale, ca să fie mai consolidate, să devină ferme comerciale, care să reziste pe piaţă. În urma negocierilor, s-a obţinut ca fiecare ţară să decidă dacă apelează sau nu la plafonarea subvenţiilor. Deci aceasta va fi voluntară şi se va face o plată redistributivă. Noi avem acum două simulări. Una se referă la 15 procente, alta la 20 de procente - plată redistributivă. Cu alte cuvinte, din anvelopa generală, aceste procente vor fi repartizate fermelor mici, în aşa fel încât, din restul banilor să nu mai impunem plafonare. “, a conchis ministrul liberal.
