Molecule de ADN fixate pe o capsulă transportată de o rachetă au reuşit să supravieţuiască atât în spaţiul cosmic, cât şi - fapt şi mai surprinzător - la reintrarea rachetei în atmosfera terestră, în pofida temperaturilor foarte înalte, potrivit unui studiu citat de Agerpres.
După după zborul spaţial, reintrarea în atmosferă şi aterizare, moleculele de ADN erau intacte, în acelaşi loc în care fuseseră fixate. Aceasta însă nu a fost singura surpriză: cea mai mare parte a moleculelor supravieţuitoare erau în continuare capabile să transmită informaţie genetică unor celule.
"Acest studiu furnizează dovezi experimentale în sensul că informaţia genetică a ADN-ului poate supravieţui în condiţiile extreme din spaţiu şi la reintrarea în densa atmosferă a Pământului", explică profesorul Oliver Ullrich, de la Institutul de Anatomie al Universităţii din Zürich, coautor al acestui studiu.
Experimentul, numit DARE (DNA atmospheric re-entry experiment) a fost făcut spontan în cursul misiunii TEXUS-49. În cadrul acesteia, oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Zürich studiau rolul gravităţii în procesul de reglare a exprimării genelor în celulele umane. Pentru aceasta utilizau un hardware instalat în rachetă pe care îl manevrau prin control la distanţă.
În timpul pregătirii acestei misiuni, cercetătorii au început să speculeze asupra posibilităţii ca structura externă a rachetei să fie potrivită pentru realizarea unor teste biologice. Concret, analiză de "biosemnături", substanţe care furnizează evidenţe ştiinţifice despre viaţă.
"Biosemnăturile sunt molecule care pot dovedi existenţa vieţii extraterestre în trecut sau în prezent", precizează Cora Thiel, profesor la Universitatea din Zürich, coautor al acestui studiu publicat în revista americane PLOS ONE. De aceea, cercetătorii au decis să lanseze o a doua misiune, mai mică, de la centrul spaţial Esrange din Kiruna.
Iniţial, acest experiment conceput în grabă urma să verifice stabilitatea "biosemnăturilor" în timpul zborului spaţial şi la reintrarea în atmosferă. Nici Thiel, nici Ulrich nu se aşteptau la rezultatele pe care le-au putut observa. "Am rămas uimiţi când am găsit cea mai mare parte a ADN-ului intact şi funcţional", afirmă Thiel.
Mulţi oameni de ştiinţă cred că ADN-ul provenit din spaţiu ar putea, probabil, să ajungă intact pe Pământ, transportat de materiale extraterestre ca praful cosmic sau meteoriţii, planeta noastră fiind lovită zilnic de o sută de tone de astfel de materiale.
Această extraordinară stabilitate a ADN-ului "arată, de asemenea, că nu este deloc imposibil ca, în pofida tuturor precauţiilor şi măsurilor de siguranţă, navele noastre spaţiale să transporte ADN terestru pe alte planete ca Marte", mai spune profesorul Ullrich. Dat fiind acest risc, "trebuie să evităm o astfel de contaminare în căutarea de viaţă extraterestră".
