• aceasta este suma indicată, recent, de edilul-şef Marian Dragomir, ca fiind alocată de Primărie pentru toate disciplinele sportive în mandatul său, până acum • edilul-şef consideră nedrepte atacurile reprezentanţilor cluburilor sportive din ultima vreme, care au criticat că Primăria nu le mai dă bani, în condiţiile în care municipalitatea a alocat 789.000 lei numai pentru Cuza Sport, peste 750.000 lei pentru Dacia Unirea, respectiv un total de 4.529.000 lei pentru toate sporturile şi competiţiile ce au avut loc la Brăila • mai mult, Dragomir a vorbit despre necesitatea dezvoltării bazelor sportive, punctând că la anul ar putea începe reabilitarea Stadionului Progresul, iar după acesta, a Stadionului Municipal • la rândul său, preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac susţine că administraţia trebuie să se concentreze pe reabilitarea bazelor sportive şi că nu mai poate merge în paralel şi cu sume uriaşe pentru finanţarea echipelor
Primarul Marian Dragomir consideră total nedrepte comentariile unora dintre reprezentanţii cluburilor sportive din Brăila care au criticat în repetate rânduri faptul că municipalitatea nu le-a mai susţinut financiar în ultima vreme echipele. Edilul-şef a prezentat în cadrul unei conferinţe de presă o situaţie a sumelor alocate către toate disciplinele sportive în acest mandat, (până în prezent), rugându-i pe brăileni să analizeze şi să tragă singuri concluzia dacă municipalitatea a dat bani suficienţi sau prea puţini pentru sportul brăilean, aşa cum se plâng patronii echipelor. Pe scurt, primarul a vorbit despre un total de 4.529.000 lei (aproape 1 milion de euro) pentru toate sporturile şi competiţiile ce au avut loc la Brăila în mandatul său, până în prezent.
“Mă simt «vinovat» de faptul că am alocat în mandatul meu suma de 789.000 lei acestui club (n.r. - Cuza Sport). Dacă aceasta este o vină, recunosc, îmi aparţine. Nu poţi, atunci când primeşti de nenumărate ori bani, să te declari nemulţumit că nu ai primit o dată şi să arunci cu noroi în toată istoria frumoasă a unui sport, învinovăţind primarul sau Consiliul Local Municipal. În mandatul primarului Dragomir, Clubul sportiv Cuza Sport, ONG privat, cum vrem să îi spunem - asta ca să nu îi spunem club privat -, a primit pe baza unor proiecte suma de 789.000 lei de la Primăria Municipiului Brăila. Dacă este puţin, dacă este mult, analizaţi dumneavoastră”, a declarat Dragomir, pornind de la ideea că reprezentanţii Cuza Sport au fost cei mai vehemenţi în a lansa cricitici la adresa Primăriei pentru că nu au mai primit finanţare în ultima vreme.
Edilul-şef a dorit să sublinieze că bani s-au alocat şi către asociaţia “Iubitorii sportului brăilean”, care la rândul său a avut obligaţia de a distribui sumele către mai multe cluburi, printre care “Dacia Unirea” şi “Stars”. Acesta a punctat că discutăm aici despre 577.000 lei de la începutul mandatului său.
“Handbal Club Dunărea Brăila a primit suma de 2.200.000 lei. Clubul de rugby a primit suma de 13.000 lei. În mod direct, clubul Dacia Unirea a primit suma de 748.800 lei, plus alte sume din cei 577.000 lei daţi către «Iubitorii sportului», pentru că aşa cum v-am spus, au avut redirecţionare din această sumă. Clubul Sport Plus a primit suma de 17.090 lei. Iar în cursul anilor 2017 - 2018 (nu am calculat pentru 2016), Primăria Municipiului a susţinut foarte multe evenimente sportive organizate la Brăila, la nivel naţional sau european. Putem să enumerăm câteva dintre acestea: Cupa Tigers - campionat hochei pe gheaţă - asociaţia sportivă Sport Plus Brăila; Campionat european de box pentru tineret sub 22 ani. Flashmob sport - concurs de dans modern «Să fii dinamic»; concurs naţional «Majorete Fest»; cross-ul ziua olimpică ediţia a 8-a; Ziua Dunării - turneu de carting; Turneu internaţional de caiac; cross-ul inimii; Cupa Macec la dirt-track; şah, Cupa Haga la rugby, cupa Spartacus. La fel, turneu de promovare în liga naţională Cuza Sport, Memorialul de şah Concurs internaţional Maria Albuleţ. Deci sume totalizând 99.000 lei în 2017 şi 84.000 lei în 2018, pentru organizarea unor competiţii internaţionale şi naţionale la Brăila. Suma totală oferită sportului, atât pentru organizarea unor competiţii naţionale, internaţionale şi susţinerea echipelor din Brăila la care Primăria este parte - de exemplu handbalul -, sau ONG-uri private, este de 4.529.000 lei. Reprezentând 984.000 euro în mandatul primarului Marian Dragomir. Deci aproape 1 milion de euro pentru susţinerea sportului şi activităţile sportive până acum în mandatul meu. Dacă este puţin, dacă este mult, e un subiect pe care fiecare poate să îl discute ulterior”, a adăugat Dragomir.
Sursa citată a dorit să adauge că Primăria Municipiului Brăila va aloca şi în anii următori bani pe baza unor proiecte, însă a precizat că primarul nu poate şti care cluburi vor ieşi câştigătoare în urma competiţiei.
Bani şi pentru bazele sportive
Mergând mai departe, Dragomir a indicat că municipalitatea din punctul său de vedere are datoria să se concentreze pe dezvoltarea bazelor sportive şi pe susţinerea tinerilor şi juniorilor. Lucru pe care încearcă să îl facă pe viitor.
“Pe lângă aceste sume, Primăria mai alocă aproximativ 2,1 milioane euro anul acesta, conform prevederilor din buget, pentru plata cofinanţării Bazinului Olimpic la care lucrările sunt în continuă desfăşurare, aşa cum vedeţi şi dumneavoastră. În acest an vom veni în CLM cu aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru modernizarea Stadionului Progresul anul viitor, tot din banii Primăriei Municipiului Brăila. Cei care au câştigat licitaţia pentru DALI la stadionul Progresul urmează să ne prezinte studiul pentru a aproba în CLM indicatorii tehnico-economici”, a punctat edilul-şef.
Dragomir a recunoscut că a avut mai multe discuţii telefonice private cu Federaţia Română de Fotbal pe acest subiect, însă nimic oficial, dar chiar şi aşa, a dorit să puncteze că este extrem de importantă reabilitarea bazelor sportive pe rând. În primul rând, pentru că nu sunt bani suficienţi pentru a le face pe toate odată, însă în al doilea rând pentru că este nevoie ca sportivii să aibă în permanenţă locuri omologate unde să se poată antrena. În cazul echipei de fotbal Stadionul Progresul va fi suficient, astfel că se va putea lucra apoi la cel Municipal, fără ca lucrurile să se blocheze. Cât despre realizarea stadioanelor pe fonduri europene, primarul a indicat că axele s-au schimbat destul de mult în ultimii ani şi că nu mai permit deocamdată atragerea de fonduri pentru aşa ceva.
Dragomir ar vrea dezbatere publică pentru modul de finanţare a sportului
Despre finanţarea clubului de fotbal “Dacia Unirea” edilul-şef a recunoscut că deocamdată lucrurile sunt incerte, deoarece clubul a făcut o solicitare de încetare a contractului înainte de a primi ultima tranşă, în speranţa că vor fi finanţaţi de Consiliul Judeţean. Cum acolo proiectul depus nu a avut succes, echipa a solicitat din nou ajutorul Primăriei, iar în prezent se analizează situaţia pentru a vedea în ce măsură este legală o asemenea revenire.
În ceea ce priveşte HC Dunărea, Dragomir a precizat că se vor aloca bani suplimentari până la finele anului, însă cu precizarea că nu poate da mai multe detalii deocamdată.
Primarul a vorbit însă despre necesitatea ca echipele deţinute de ONG-uri private să încerce să îşi obţină finanţarea şi din alte surse externe şi să nu se mai bazeze mereu doar pe bani de la autorităţi. Dragomir susţine că nu ar strica o dezbatere publică, astfel încât brăilenii să se pronunţe odată pentru totdeauna dacă doresc cheltuirea banilor publici pentru susţinerea echipelor în sensul plăţii de salarii, sau investirea în baze sportive şi formarea de tineri sportivi.
“Ei sunt parteneri şi acum când accesează bani, dar în declaraţii nu mai sunt. Noi suntem parteneri doar când finanţăm, dar la declaraţii ulterioare nu mai suntem. Deoarece atunci când o echipă are rezultate, toată lumea este fericită. Atunci când echipele nu mai au rezultate se caută vinovaţi. Noi, finanţatorii, nu suntem vinovaţi deoarece noi dăm banii, dar nu ne implicăm în selectarea jucătorilor, în selectarea antrenorilor şi nici nu stabilim echipa care intră pe teren. Noi doar suntem finanţatorii şi nicidecum cei care fac managementul cluburilor respective. Dacă nu le-a ajuns 1 milion de euro, probabil că anul viitor vor dori 2 milioane de euro. Dacă nu le va ajunge suma probabil că peste doi ani vor dori 5 milioane euro. Nu putem să mergem la infinit cu astfel de sume. Trebuie la un moment dat, ca pe lângă finanţarea de la Primărie să existe într-un procent cel puţin egal şi o finanţare privată, atrasă din alte surse. E adevărat că nu sunt mulţi oameni de afaceri în Brăila, cu atât mai mult cu cât aceştia caută să finanţeze sportul când câştigă şi ei ceva. Legislaţia la momentul acesta, ca şi în trecut, nu îi ajută foarte mult şi nu au beneficii directe decât din publicitate. Dar de regulă - şi urmărim peste tot în ţară -, sunt câteva echipe private aparţinând unor mari finanţatori. Nu o să dau niciun nume, dar ştiţi şi dumneavoastră că Steaua, Dinamo, Cluj sunt echipe care aparţin unor privaţi. Mai sunt şi altele: Astra şi Viitorul”, a mai afirmat primarul.
Acesta a adăugat şi că au existat mai multe schimbări legislative privind finanţarea sportului, astfel că municipalitatea este nevoită să modifice regulamentul prin care realizează acest lucru. După ce va fi armonizat, acesta va fi pus în dezbatere publică pentru 30 de zile şi apoi va intra în dezbatere în CLM şi ar putea fi aprobat.
Chiriac vrea să strângă «robinetul» finanţării echipelor, pentru a da bani la bazele sportive
Şi preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, Francisk Chiriac împărtăşeşte opinia edilului-şef că administraţia trebuie să investească în primul rând în reabilitarea bazelor sportive, lucru pe care îl va lua serios în calcul de la anul. Chiriac a dorit să puncteze că va sprijini în continuare echipa HC Dunărea, unde CJ Brăila este asociat, astfel încât să o menţină în Liga Naţională. Cât despre celelalte discipline sportive, acesta a afirmat că instituţia pe care o reprezintă va da bani în măsura în care se va veni cu proiecte pertinente, pe legislaţia în vigoare, însă exclude varianta de alte asocieri cu echipele.
“Noi vom finanţa, vom pune în continuare bani şi pentru celelalte cluburi - volei, baschet şi fotbal -, pe legea care va fi actuală. Vom finanţa în continuare, în condiţiile legii. Dar eu vă spun care este hotărârea mea. Nu îmi mai doresc să mă asociez cu niciun club sau să îl iau şi să îl păstoresc. În momentul în care cineva l-a înfiinţat nu a întrebat autorităţile publice locale dacă vor să facă acel club. Cred că este foarte important pentru noi ca administraţie, să ne gândim foarte serios să facem un proiect - şi am avut o discuţie cu domnul primar -, şi să începem să investim în partea de infrastructură sportivă. Pentru că acolo ne doare foarte tare. Degeaba avem noi o maşină de F1, dacă nu avem pistă. Şi nu, chiar nu merge în paralel, pentru că nu avem destui bani. Nu merge în paralel să îţi iei şi casă şi maşină. Nu cred că o familie poate gestiona două rate deodată că pe urmă mănâncă doar apă cu pâine. E important să ne asumăm noi partea asta de infrastructură, că este a municipalităţii şi a judeţului. Am zis să facem un proiect de asociere pe decembrie-ianuarie. Să ne asumăm depunerea a două proiecte: unul de reabilitare a stadionului municipal la o capacitate de 15.000 locuri, nu 25.000, că nu ne trebuie un stadion foarte mare. Şi al doilea, un proiect pe care l-am gândit eu - nu ştiu dacă este fezabil -, privind o nouă sală polivalentă, de 4.000 de locuri, pentru meciurile oficiale ale echipelor de seniori şi alte evenimente. Iar sala polivalentă actuală să rămână pentru copii, juniori, cadeţi şi aşa mai departe, pentru a se întâmpla foarte multe evenimente acolo, că au şi ei nevoie. În Brăila nu există o suprafaţă cu tribună atât de mare dedicată doar pentru copii. Am zis că e important să investim şi în sportul de masă”, a declarat Chiriac.
Sursa citată a explicat că sala polivalentă la care se gândeşte ar putea fi poziţionată în zona ANL-urilor din Lacu Dulce. Însă Chiriac a mai adăugat că un asemenea proiect nu ar putea fi gata până la finele mandatului său, pentru că sunt câţiva paşi procedurali de urmat, printre care o asociere, studii DALI, inclusiv un posibil contract cu Compania Naţională de Investiţii.
