Expunerea persoanelor suspectate de comiterea unor fapte penale cu cătuşe pentru mâini sau picioare - indiferent de starea juridică în care se află, reţinute sau arestate - , a fost, recent, reglementată de Uniunea Europeană. La 20 ianuarie a.c., a fost adoptată o rezoluţie legislativă ce implementează şi la nivel de România - stat membru cu drepturi depline - o directivă mai veche în spaţiul comunitar privind "Prezumţia de nevinovăţie şi dreptul de a fi prezentat la proces în cadrul procedurilor penale".
Aici, în mod aplicat, Uniunea Europeană, prin organismele sale fundamentale, statuează că "autorităţile ar trebui să se abţină (...) de la expunerea persoanelor cu cătuşe la mâini sau/ şi picioare".
Acest fapt a făcut deja vâlvă în presa naţională românească, în contextul în care sunt de notorietate imaginile cu Gigi Becali, Adrian Năstase, Elena Udrea sau Dan Diaconescu, ce-şi arată cătuşele la televizor. Aspectele prezentate au făcut "deliciul" publicului larg şi au ridicat rating-ul mass-media.
Justiţiabilii şi apărătorii acestora îmbrăţişează directiva UE şi speră ca aceasta să reprezinte, în sfârşit, un prim pas spre o Românie cu adevărat europeană.
"Este o măsură normală, începem şi noi să adoptăm un comportament civilizat, respectând prezumţia de nevinovăţie. Pentru că, într-adevăr, portul cătuşelor este asociat cu vinovăţia. E o directivă bună, vom vedea cum se respectă la noi. Teoretic, pot apărea multe probleme şi pentru că suspectul este scos, cu sau fără cătuşe, din instanţă în spaţiul public, prin faţa presei, fiind astfel expus", ne-a declarat avocat Tudor Cruceanu, membru în Baroul Brăila.
Cu ochii pe DNA
La noi sunt memorabile imaginile în care baronul local PSD Gheorghe Bunea Stancu îşi expunea "brăţările" de pe mâini în drumul spre DNA, dar şi cazuri ceva mai recente, cum ar fi cele ale cms. şef Ionel Iorga, fostul şef al Judiciarului de la Municipiu, acuzat de abuz în serviciu şi imixtiune în actul de cercetare penală, sau cms. şef Mihăiţă Coadă, fost adjunct de la Poliţia Municipiului, cercetat în prezent în stare de libertate pentru abuz în serviciu.
De altfel, cele mai multe cazuri care au făcut furori în presa centrală au fost acelea instrumentate de DNA, unde persoane cunoscute au fost acuzate de fapte de corupţie. Din 20 ianuarie, însă, nici ceilalţi suspecţi de fapte de drept comun, care compar în faţa instanţelor pentru stabilirea unor măsuri privind libertatea lor, nu mai trebuie plimbaţi cu cătuşe la mâini. Altfel...statul român ar putea fi penalizat la nivel internaţional.
"Aşa e, trebuie respectată! Riscăm condamnări la CEDO! Este, într-adevăr, directivă a Uniunii Europene, rezoluţionată la 20 ianuarie şi, din punctul nostru de vedere, nu încape abatere: a intrat în vigoare şi trebuie respectată pentru a evita condamnări la Curtea Europeană a Drepturilor Omului", ne-a declarat judecător Adrian Vank, vicepreşedintele Judecătoriei Brăila.
Din aceeaşi sursă am mai aflat că, până în prezent, la Brăila nu au fost cazuri de persoane care să fi reclamat faptul că nu li s-a respectat dreptul la prezumţia de nevinovăţie. De altfel, în faţa instanţei, inculpaţii care nu prezintă pericol de autorănire şi nu sunt în stare de libertate nu rămân niciodată cu cătuşele pe mâini.
"Autorităţile competente ar trebui să se abţină"
Poziţia Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene, aşa cum a fost adoptată la 20 ianuarie, la Strasbourg, invocă şi respectarea drepturilor interne care protejează libertatea presei şi a altor mijloace de comunicare în masă, dar stipulează fără loc de interpretare.
Iată textul: "Autorităţile competente ar trebui să se abţină de la prezentarea persoanelor suspectate sau acuzate ca fiind vinovate, în instanţă sau în public, prin utilizarea unor măsuri de constrângere fizică, cum ar fi cătuşele pentru mâini sau pentru picioare, boxele de sticlă sau cuştile, cu excepţia situaţiilor în care aceste măsuri sunt necesare din motive specifice cauzei, fie legate de securitate, inclusiv împiedicarea persoanelor suspectate sau acuzate de a se răni sau de a-i răni pe alţii ori de a distruge bunuri de orice tip, fie legate de împiedicarea persoanelor suspectate sau acuzate de a se sustrage urmăririi sau de a avea contact cu persoane terţe, cum ar fi martorii sau victimele. Posibilitatea de a aplica măsuri de constrângere fizică nu înseamnă că autorităţile competente trebuie să ia vreo decizie formală cu privire la utilizarea acestui tip de măsuri".
Subiectul a fost intens dezbătut şi la nivel de CSM.
"Trebuie să facem un examen de legislaţie comparată cu alte state, unde nu se întâmplă aşa ceva şi să ne punem problema şi noi, chiar dacă putem găsi răspunsuri şi în Legea Audiovizualului, dar trebuie oarecum să impunem o regulă pentru ceea ce se întâmplă zi de zi", a declarat, pentru presa centrală, judecatorul Mircea Aron, membru al CSM.
