• un miros neplăcut care te izbeşte de cum ai intrat în zona de interior a ţarcurilor, unii câini costelivi, timoraţi, înghesuiţi claie peste grămadă cu alţii ceva mai vânjoşi, dar în cuşti la fel de puţin îngrijite şi debusolante - cam aşa poate fi descris adăpostul de la Unirea al Primăriei Brăila • situaţia nu este roz nici la Lacu Sărat, unde adăpostul este gestionat de către un ONG din Germania (care a preluat, recent, locaţia de la Salvate Canes), însă acolo unii dintre câini sunt lăsaţi liberi în curte, se lucrează la un spaţiu prietenos dedicat puilor, iar animalele nu par atât de stresate • faptul că unii dintre câini nu se opresc din tremurat în cuştile de la Unirea s-ar putea datora faptului că eutanasierile nu se fac conform legii, avertizează iubitorii de animale • de cealaltă parte, autorităţile exclud o asemenea variantă • cert este că adăposturile din Brăila înghit anual peste 200.000 euro fiecare, însă condiţiile de găzduire a câinilor lasă de dorit
Problema reducerii numărului maidanezilor din oraşul Brăila este una care necesită rezolvare fără doar şi poate, însă nu trebuie ignorat nici ce se întâmplă cu aceste animale, odată luate în grija autorităţilor. Chiar dacă ar fi să vorbim strict despre cele 14 zile de cazare - termenul legal de la care animalul poate fi eutanasiat după ce a fost capturat de pe străzi -, asta nu înseamnă că autorităţile nu trebuie să le asigure câinilor condiţii decente de trai, într-un mediu cât mai salubru. Or, condiţiile din adăpostul Primăriei municipiului Braila din comuna Unirea nu pot fi numite tocmai demne de secolul XXI, iar cele din adăpostul Lacu Sărat încă mai pot fi îmbunătăţite considerabil. Iar dacă ne uităm puţin dincolo de graniţă, putem găsi o sumedenie de exemple pozitive despre cum pot arăta astfel de adăposturi.
Anunţul din acest an al primarului Marian Dragomir privind “unda verde” la eutanasieri a condus la declanşarea unui val de nemulţumiri din partea iubitorilor de animale şi a ONG-urilor de profil, care au atras atenţia asupra condiţiilor în care sunt ţinute animalele în adăpostul de la Unirea gestionat de Primărie. Ba mai mult, aceştia s-au arătat extrem de îngrijoraţi în legătură cu modul în care se fac eutanasierile, suspectând proceduri nu tocmai legale. Au apărut chiar zvonuri că maidanezii ar fi înfometaţi în adăposturi pentru ca injecţia letală să îşi facă mai repede efectul, eventual, pentru ca autorităţile să realizeze oarece economii. Desigur, niciuna dintre aceste bănuieli nu a fost deocamdată dovedită, iar autorităţile brăilene au negat cu vehemenţă astfel de abateri de la lege. Chiar şi aşa, plecând de la numărul mare de sesizări, unele însoţite chiar de fotografii pe site-urile de socializare, redactorii “Obiectiv - Vocea Brăilei” au mers, recent, în vizită atât la adăpostul de la Unirea, cât şi la cel din Lacu Sărat, gestionat în prezent de “Happy Dogs In Mediums” un ONG din Germania, care a preluat locaţia de curând de la “Salvate Canes”.
«După ţarcurile gri», stau câinii din Brăila
Frig, unii dintre câini sperioşi, câţiva chiar costelivi, alături de maidanezi ceva mai autoritari, ţarcuri cu pereţi scorojiţi şi murdari, paturi din scândură acoperite cu paie şi un miros puternic - cam aceasta este impresia debusolantă pe care ţi-o lasă la prima vedere adăpostul de la Unirea, gestionat de Primărie, în ciuda amenajărilor prietenoase din exterior (o grădină cu flori şi un garduţ din lemn). Marilena Barbu, directorul Serviciului de Utilitate Publică, de Administrare şi Gospodărire Locală (SUPAGL) Brăila, care ne-a însoţit în cadrul vizitei la ambele adăposturi, a explicat că la Unirea sunt cazaţi 430 de câini, că aceştia sunt împărţiţi în funcţie de sex şi cazaţi apoi câte 10, maxim 18 într-un ţarc. De asemenea, aceasta a ţinut să precizeze că deşi nu sunt atâtea boluri de mâncare câte patrupede într-o cuşcă, toate au ocazia să mănânce fără probleme. “La iubitorii de animale o să vedeţi că dau mâncare pe jos. Ceea ce nu este corect. Aşa spune norma, noi aşa le dăm, în bol”, a mai adăugat Barbu. Chiar şi aşa, trebuie precizat că în timpul vizitei redactorilor “Obiectiv” la adăpost, imediat ce li s-a dat de mâncare o parte dintre câini s-au luat la bătaie, fiind despărţiţi doar la intervenţiile îngrijitorilor.
Adăpostul este dotat cu o sală de chirurgie şi un spaţiu postoperatoriu, unde sunt ţinuţi câinii proaspăt capturaţi care au fost sterilizaţi şi deparazitaţi, înainte de a se alătura comunităţii. De asemenea, toate ţarcurile din interior, dotate cu paturi din scânduri de lemn şi paie, au o uşiţă care permite accesul câinilor în ţarcurile exterioare, unde mai sunt amplasate una - două cuşti şi boluri pentru mâncare şi apă. Atunci când sunt afară câinii stau pe ciment, iar în timpul vizitei redactorilor noştri la adăpost, unii erau ţinuţi izolaţi, în ţarcuri goale, fără a li se permite accesul în interior, deoarece au avut un comportament agresiv. Câinii adoptaţi la distanţă, chiar dacă nu foarte mulţi la număr, sunt ţinuţi în cuşti oarecum separate, cu mai puţini “colegi de celulă”.
Întrebată câte eutanasieri s-au făcut până în prezent, Barbu a explicat că deja în perioada 16 - 30 octombrie se efectuaseră 126, însă o parte dintre programări sunt oprite de solicitările de adopţie venite din partea iubitorilor de animale.
“În general se lucrează pe boxe. Nici nu poţi să te duci, să umbli în tot adăpostul. Sunt luate două trei boxe şi cei care au îndeplinit condiţiile sunt puşi pe liste. Sunt 14 zile lucrătoare, dacă nu au fost adoptaţi sau revendicaţi.... Figurează pe liste. Noi publicăm pe site tot ce capturăm, data la care o facem, ziua la care le expiră perioada de cazare. Mai mult de atât...”, a declarat Barbu despre procedura eutanasierilor.
Cât despre cazarea câinilor în ţarcuri şi faptul că se bat între ei, directorul a precizat că în general îngrijitorii încearcă să gestioneze astfel de situaţii şi să mute animalele dintr-o cuşcă în alta.
În cadrul vizitei a venit şi viceprimarul Doiniţa Ciocan, care s-a plâns în privinţa numărului redus de voluntari de la adăpost. Aceştia ne-au arătat şi depozitul de hrană, punctând că în funcţie de numărul de câini din adăpost, în general se folosesc cam 10 - 12 saci cu hrană uscată pe zi.
Barbu a prezentat şi un caiet destinat vizitatorilor adăpostului în care oamenii pot să îşi spună impresiile.
“Câinii sunt promovaţi, sunt fotografiaţi. Nu ştiu. Toată lumea vorbeşte ce vorbeşte. Eu n-am ce să le reproşez celor de aici. Hrana se dă o dată pe zi iar puii de până la trei luni primesc de trei ori, iar cei între 3 şi 6 luni de două ori”, a mai punctat Barbu.
Întrebată dacă toţi câinii capturaţi sunt fotografiaţi şi promovaţi apoi spre adopţie pe site, alături de alte informaţii pentru cei interesaţi, directorul SUPAGL s-a plâns că nu are suficient personal pentru aşa ceva.
“Nu, nu au poză. Ne-ar trebui o armată. Dacă am avea voluntari ar fi bine. Am invitat de nenumărate ori să vină voluntari”, a conchis aceasta.
Practic, pe site-ul SUPAGL sunt postate doar liste cu maidanezi capturaţi, data când au fost prinşi, sexul, talia, culoarea, boxa în care sunt ţinuţi şi perioada când le expiră cazarea. Adică, zero!
Câinii “latră mai tare” la adăpostul din Lacu Sărat
După vizita la Unirea, redactorii noştri au mers ulterior la adăpostul din Lacu Sărat. Aici aceştia au avut surpriza să constate că o parte dintre câini erau lăsaţi liberi prin curte. De asemenea, chiar dacă nu stăteau într-o hală, cum este cea de la Unirea, câinii păreau mai puţin stresaţi, iar îngrijitorii (voluntari) ceva mai implicaţi. Practic, la adăpostul gestionat de “Happy Dogs In Mediums” câinii sunt ţinuţi într-o curte mare, în ţarcuri mai mici poziţionate pe pământ, unele dotate cu cuşti, însă nu sunt cazaţi mai mult de 10 laolaltă. Într-adevăr, aşa cum au semnalat autorităţile brăilene, hrana li se dă pe jos, împrăştiată prin ţarcuri însă ni s-a motivat că astfel patrupedele nu se mai bat. Mai mult, puii sunt ţinuţi separat, adăpostiţi într-o încăpere, pe care cei de acolo o amenajează în prezent pentru iarnă.
După cum ne-a explicat Jens Waldinger, reprezentantul “Happy Dogs In Mediums”, la adăpostul Lacu Sărat sunt cazaţi 400 de câini şi se fac constant campanii de adopţie în Germania, pentru eliberarea padocurilor.
“Nimeni nu este plătit aici. Suntem doar nişte nemţi care iubesc câinii la nebunie. Mi-ar plăcea să avem voluntari români aici să ne ajute, să socializeze cu câinii, să se joace cu ei. Ne-ar plăcea să avem capacitatea maximă a adăpostului de 400 de locuri liberă şi să putem lua alţi câini. De exemplu, dacă ducem 100 de câini în Germania într-o zi, apoi mai putem primi câini maidanezi noi. Noi aşa procedăm. Luăm o parte dintre câini în Germania şi le căutăm familii acolo, pentru a fi adoptaţi. Visul meu este ca toate cuştile să fie goale pentru că toţi câinii au fost adoptaţi”, a declarat Waldinger.
Acesta a precizat că în prezent lucrează cu patru voluntari din Germania, însă aceştia sunt într-un tranzit permanent. De asemenea, a ţinut să puncteze că încearcă pe cât posibil să cumpere tot ce are nevoie pentru adăpost din magazinele din România şi să nu le aducă de acasă, pentru că încearcă să aibă o colaborare cât mai bună cu autorităţile de aici.
“Hrănim câinii zilnic, dimineaţa. În mod normal curăţăm cuştile la ora 7:00 şi după aceea, la ora 9:00, sunt hrăniţi. Mi-ar plăcea să avem o zonă unde câinii să fie plimbaţi, dar înseamnă foarte mulţi bani. Plus de asta, câinii nu sunt ca oamenii. Trăiesc în haită. Dacă scoţi un câine afară şi îl pui într-un alt grup se vor ataca între ei. Încercăm să îi grupăm în funcţie de cum se înţeleg între ei. Sunt şi femele şi masculi, dar toţi sunt sterilizaţi”, a mai adăugat sursa citată.
Întrebat ce se va întâmpla cu maidanezii din cuştile de afară pe timpul iernii, reprezentatul ONG-ului a explicat că aceştia vor fi adăpostiţi fără discuţie.
Bugete asemănătoare la ambele adăposturi din Brăila
Potrivit viceprimarului Doiniţa Ciocan, pentru câinii comunitari, Primăria a alocat de la începutul anului 1 milion de lei (215.000 euro). Însă în această sumă intră chiria atât pentru adăpostul de la Unirea, cât şi pentru cel de la Lacu Sărat. Din restul banilor se sigură utilităţile adăpostului de la Unirea, seviciile medicale, hrana plus personalul. De asemenea, viceprimarul a ţinut să mai puncteze că o parte din bani au mers şi la sprijinirea acţiunilor de sterilizare organizate alături de ONG-uri. La rândul său, reprezentantul “Happy Dogs In Mediums” a explicat că bugetul lunar pentru adăpostul de la Lacu Sărat este de 16.000 euro (74.399 lei). Cu alte cuvinte, de la începutul anului până în prezent discutăm de aproximativ 160.000 euro (743.996 lei) pentru hrană, utilităţi şi servicii medicale.
Romeo Cîrneci: «Câinii tremură acolo pentru că îi eutanasiază»
Pentru a avea un punct de vedere din partea unui specialist în comportamentul animalelor, redactorii “Obiectiv - Vocea Brăilei” au luat legătura cu Romeo Cîrneci, instructor dresor, atestat de Federaţia Chinologică Internaţională, preşedintele clubului non-profit “Andras”. Întrebat în legătură cu faptul că unii dintre câinii din adăpostul Unirea tremurau şi stăteau ghemuiţi în colţurile ţarcurilor, acesta s-a arătat extrem de îngrijorat în privinţa modului în care sunt trataţi câinii de acolo.
“Câinii tremură acolo pentru că îi eutanasiază. Se face asta fără niciun fel de discernământ acolo. Sunt înfometaţi. Eu nu m-am dus acolo pentru că sufăr să văd aşa ceva. Nu e niciun profesionist acolo, nu au nicio treabă cu domeniul acesta cei de acolo. Ei lucrează cum se lucrează la Progresul cu fiarele şi cu mai ştiu eu ce. Nu pun suflet în ceea ce fac. Câinii trebuie să fie cazaţi în ţarcuri pe categorii de vârstă. După sex, după problemele pe care le au. Cineva trebuie să vadă dacă e bătrân, dacă îi trebuie un tratament anume. Trebuie văzut dacă este nevoie să fie deparazitaţi. Gestionaţi în funcţie de potenţialul agresiv pe care îl au... Acolo se bagă câini nevinovaţi, pui, tineri, cu maturi. Chiar dacă sunt femele de-o parte şi masculi în partea cealaltă, dacă nu sunt apropiaţi ca vârstă şi ca talie, vă daţi seama că unii dintre ei se impun. Apar conflicte şi vă spun că de cele mai multe ori se lasă cu deces. Dar nici nu îi interesează pe cei de acolo. Aşa se mai fac nişte bani că îi treci la eutanasiere. Le uşurează munca. E urât ce se întâmplă!”, a declarat Cîrneci.
Acesta s-a plâns în privinţa reticenţei primarului în ceea ce priveşte planurile venite din partea ONG-urilor pentru sterilizarea masivă şi adopţia în paralel a câinilor comunitari. De asemenea, a mai precizat că la rândul său a întrerupt colaborarea cu Primăria, privind şedinţe gratuite de dresaj pentru cei care adoptă câini de la târgurile organizate de municipalitate, după ce a fost obligat să vină cu statistici şi tabele despre cei pe care îi ajută să îşi dreseze animalele.
Dragomir: «Ar trebui să ne axăm în special pe investiţiile în şcoli pentru oameni şi după aceea să discutăm despre câini»
Întrebat de redactorii “Obiectiv - Vocea Brăilei” în legătură cu acest subiect, primarul Marian Dragomir a precizat că a vizitat adăpostul Unirea de mai multe ori, însă nu a ajuns la cel de la Lacu Sărat. Chiar şi aşa, potrivit acestuia, deşi ONG-urile au criticat întotdeauna adăpostul de la Unirea, la cel de la Lacu Sărat se aruncă hrana câinilor pe jos, ceea ce este contrar normelor, însă nimeni nu vede în asta o problemă. Cât despre posibile viitoare investiţii în adăpostul gestionat de Primărie, edilul-şef a precizat că ar prefera să se concentreze pe nevoile oamenilor şi abia apoi să îşi îndrepte atenţia către câinii din padocuri.
“Pentru cel de la Lacu Sărat investiţiile aparţin, aşa cum au fost asumate ele prin contractul aprobat în CLM, ONG-ului, iar la cel de la Unirea, având în vedere faptul că noi suntem chiriaşi acolo, e o discuţie pe care trebuie să o purtăm vizavi de ceea ce ne putem asuma şi ce nu. Dar eu cred că noi ar trebui să ne axăm în special pe investiţiile în şcoli pentru oameni şi după aceea să discutăm despre investiţii pentru câini”, a declarat Dragomir.
Curg gârlă ameninţările de la iubitorii de animale la adresa lui Dragomir
Primarul ne-a adus la cunoştinţă câteva plângeri primite, recent, de la iubitorii de animale, unele dintre ele conţinând chiar ameninţări cu moartea şi blesteme la adresa sa şi a familiei sale. Acesta ne-a pus la dispoziţie plângerile primite, din care prezentăm câteva citate.
“Aţi declarat Război Animaliştilor şi tuturor ce au încă milă şi materie cenuşie. Blestemele noastre vor cădea pe familia dumneavoastră. Aţi angajat o aşa-zisă veterinară tocmai din Prahova. În Brăila nu sunt medici pricepuţi să ucidă? Aţi dat ordin pe ascuns în asasinarea căţeilor cu seringa în inimă. În mod barbar, cu furca înjunghiaţi, spânzuraţi, otrăviţi etc. Vei avea un sfârşit funebru iar rudelor tale le va fi amintit de numele tău murdar. (...) N-am respect pentru un jeg ca tine. (...) Aviditatea după bani se citeşte după moaca dvs. (...) Sângele câinilor cere răzbunare!!! (...) Te urâm din tot sufletul şi îţi dorim moarte aprigă!”, i-a scris un iubitor de animale. Un altul s-a plâns primarului în legătură cu “ilegalităţile şi atrocităţile din aşa-zisul adăpost Unirea”. “Partidul dumneavoastră are ca scop să ucidă orice? Dacă nu mai merg mineriadele şi revoluţiile înscenate, să fie omorâţi câinii?? Ştiu că sunteţi membru PSD, un partid plin de vânători pasionaţi, dar totuşi există legi! (...) Plângere la Poliţie oricum fac şi la DNA. Să nu vă gândiţi că dacă veţi fi chemat este opera lui Soros... Dacă votau câinii îi ţineaţi în puf. O zi faină şi perfect legală...”, i-a scris iubitorul de animale.
Bineînţeles, edilul-şef susţine că are în egală măsură parte de scrisori de susţinere în privinţa acţiunii sale. Una dintre ele vine din partea unor părinţi nemulţumiţi că un copil a fost muşcat de câini în curtea Şcolii Generale Mihai Eminescu. “Vă rugăm insistent, să dispuneţi măsurile care se impun”, i-au transmis aceştia primarului.
