• urmare a reabilitării instituției sanitare, în vara acestui an, au fost reamenajate trei adăposturi ALA care existau în teorie, dar care nu puteau fi folosite în mod corespunzător • potrivit conducerii Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila, la ora actuală, există trei adăposturi ALA în subsolul instituției: sub clădirea administrativă (sala de ședințe), sub ATI și sub Ambulator • în total, cele trei adăposturi civile au peste 175 mp și pot fi folosite în caz de necesitate • anul trecut, la Brăila, erau operative doar 14 adăposturi de protecție civilă (antiaeriene) din aproape 160 câte se aflau în evidențele autorităților • războiul din Ucraina și frecventele cazuri de încălcare a spațiului aerian al României, petrecute la o zvârlitură de băț de Brăila, au readus în discuție necesitatea amenajării adăposturilor antiaeriene
Spectrul războiului și conflictul sângeros din Ucraina, care parcă nu se mai termină, precum și cazurile de încălcare flagrantă a spațiului aerian al României, de către dronele și rachetele beligeranților, au readus în discuție necesitatea reamenajării adăposturilor civile (ALA), adăposturi antiaeriene destinate protejării populației, dar și bunurilor de patrimoniu, de valoare națională în caz de atac aerian.
Noua conducere a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila (SCJU) a făcut un pas decisiv în acest sens, reamenajând adăposturile civile existente în subsolul instituției, cu ocazia lucrărilor de reabilitare a UPU și a celorlalte compartimente ale instituției. De fapt, puțini știu astăzi că, sub cel mai mare spital din Brăila, există încăperi spațioase, aerisite, cu pereți din beton armat și uși din metal etanșe, vestiare și dușuri care pot fi folosite în caz de necesitate.
„În prezent, la Spitalul Clinic Județean de Urgență Brăila sunt trei adăposturi ALA: unul sub clădirea administrativă - sala de ședințe, unul sub amprenta Ambulator și unul sub amprenta ATI (Anestezie Terapie Intensivă - n.r.). Primul are o suprafață de 88,22 mp, al doilea 55,3 mp, iar al treilea 59,3 mp. Deci, în total, avem 175,73 mp de adăposturi civile la Spitalul Județean, pe care le întreținem corespunzător și care pot fi folosite în orice moment”, ne-a declarat, zilele trecute, managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila, ec. Didi Crintea, care ne-a condus mai apoi în subsolul instituției, ca să ne arate cele trei adăposturi, precum și stadiul lucrărilor executate.
Ce este un adăpost antiaerian și cine îl administrează
Potrivit Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, pentru protecţia populaţiei şi a bunurilor care fac parte din patrimoniul cultural naţional, de efectele atacurilor din aer, se realizează sistemul naţional de adăpostire, care cuprinde: adăposturi pentru puncte de comandă destinate Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, adăposturi publice de protecţie civilă aflate în administrarea consiliilor locale şi fondul privat de adăpostire, realizat de agenţii economici şi proprietarii de imobile. Totodată, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale şi serviciile de urgenţă de la toate nivelurile de competenţă identifică şi stabilesc posibilităţile de utilizare pentru adăpostire a unor galerii de mină, tuneluri, peşteri, grote etc. existente în apropierea zonelor dens populate sau în zone prevăzute pentru amenajare de tabere de sinistraţi, evacuaţi sau refugiaţi. Adăposturile de protecţie civilă (ALA) pot fi publice, ale agenţilor economici sau ale persoanelor fizice, potrivit sursei de finanţare a investiţiei respective. Adăposturile publice de protecţie civilă aflate în administrarea organelor administraţiei publice locale sunt adăposturi publice gestionate de consiliile locale. Adăposturile publice de protecţie civilă se execută în: subsolurile construcţiilor industriale sau ale anexelor acestora; subsolurile construcţiilor social-culturale, administrative, instituţiilor de învăţământ, spitalelor; subsolurile clădirilor de locuit; spaţii libere (parcuri, grădini etc.) ca adăposturi independente. În cazuri deosebite, se admite folosirea demisolurilor şi chiar a parterului unor construcţii.
Potrivit sursei citate, autorităţile administraţiei publice, instituţiile publice, agenţii economici şi proprietarii de imobile au obligaţia să prevadă în planurile de investiţii şi să realizeze adăposturi de protecţie civilă. Adăposturile publice de protecţie civilă prevăzute în documentaţiile tehnice ale investiţiilor se avizează tehnic, premergător eliberării autorizaţiilor de construire, de către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU), potrivit metodologiei elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), aprobată de Ministrul Administraţiei şi Internelor. Potrivit prevederilor legale, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile publice, agenţii economici, precum şi proprietarii de imobile pentru locuit, au obligaţia să prevadă la noile investiţii în construcţii sau la extinderile imobilelor existente, adăposturi de protecţie civilă în limita a 5% din valoarea investiţiei (construcţii-montaj ).
La Brăila, sunt aproape 160 de adăposturi destinate unor situații de urgență
Reamintim că, anul trecut, pe raza județului Brăila erau aproape 160 de adăposturi destinate unor situații de urgență, precum starea de asediu, însă cele mai multe dintre acestea aveau probleme care le fac nefuncționale. În municipiul Brăila, se aflau în evidențele Inspectoratului pentru Situații de Urgență 136 adăposturi publice și 19 adăposturi private. De asemenea, mai există un adăpost public la Ianca și unul privat la Măxineni. În afara celor 14 despre care se poate spune că sunt operaționale, la celelalte au fost constatate diverse deficiențe, de către personalul de specialitate al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Brăila, care a făcut verificări în teren, după cum v-am informat în paginile cotitidianului nostru.
„Principalele deficiențe constatate pe timpul verificărilor executate de personalul de specialitate al Inspectoratului la adăposturile de protecție civilă sunt următoarele: garniturile de etanșare de la ușile metalice sunt îmbătrânite și necesită înlocuirea; instalațiile sunt într-o avansată stare de degradare și necesită lucrări de reparații, întreținere sau chiar înlocuire; adăposturi inundate din cauza defecțiunilor la instalațiile sanitare din subsolurile blocurilor sau se inundă după ploi datorită situării sub nivelul canalizării orașului”, informa, la acea vreme, Biroul de Presă al ISU „Dunărea” Brăila.
La toate acestea, se adaugă faptul că multe dintre adăposturile situate la subsolurile unor blocuri au fost compartimentate și transformate în spații de depozitare, de către locatarii care își țin acolo diverse bunuri, de la borcane cu murături și până la scule sau materiale de construcții. Potrivit legii, acest lucru este permis, cu condiția ca, în situații de urgență, spațiul să fie eliberat în maximum 24 de ore după ce este emis un ordin în acest sens de către autorități, cu informarea prealabilă a centrelor operaționale din cadrul serviciilor de urgență profesioniste.
Potrivit ISU Brăila, protecția populației, a bunurilor materiale și a valorilor culturale se realizează printr-un ansamblu de activități constând în: înștiințare, avertizare și alarmare, adăpostire, protecție nucleară, biologică și chimică, evacuare și alte măsuri tehnice și organizatorice specifice. Adăposturile publice de protecție civilă se inspectează periodic de către personalul de specialitate al serviciilor de urgență profesioniste; deținătorii și utilizatorii acestor adăposturi sunt obligați să îndeplinească normele și măsurile stabilite pentru menținerea adăposturilor și a instalațiilor utilitare ale acestora în stare de funcționare. Totodată, în cazul localităților unde nu există adăposturi de protecție civilă, se pot folosi adăposturi simple reprezentate de construcțiile existente care se pot amenaja ca adăposturi: subsolurile clădirilor de locuit, social-culturale, administrative, industriale și comerciale, tunelurile tehnologice vizitabile, galeriile de orice tip, alte construcții subterane (garaje, pasaje, depozite, etc.) care pot asigura protecția populației.
Mai trebuie precizat faptul că semnul distinctiv național al protecției civile este identic celui prevăzut de Protocolul adițional nr. I din 10 iunie 1977 la Convențiile de la Geneva, din 12 august 1949, privind protecția victimelor conflictelor armate internaționale și constă într-un triunghi echilateral albastru pe fond portocaliu.
