Ideea ca România să găzduiască elemente ale scutului antirachetă a fost vehiculată neoficial încă de la începutul acestui proiect, în perioada administraţiei Bush, dar a revenit cu insistenţă după ce preşedintele Barack Obama a anunţat în septembrie 2009 că sistemul va fi modificat, pentru a proteja mai bine forţele desfăşurate în Europa şi în teatrele de operaţiuni, atât americane, cât şi ale aliaţilor, precum şi teritoriul Statelor Unite şi al aliaţilor săi.
La rândul său, vicepreşedintele american Joe Biden, care s-a aflat la 22 octombrie 2009 în Bucureşti, a spus că Statele Unite apreciază în mod deosebit că guvernul României a adoptat "cu bucurie" noul sistem antirachetă şi că l-a înţeles imediat, înaintea altor ţări. Teritoriul României nu era acoperit sută la sută de scutul antirachetă, aşa cum era el conceput de precedenta administraţie americană, astfel încât România a susţinut, inclusiv la summitul NATO pe care l-a găzduit în 2008, interconectarea acestuia cu un sistem mobil al NATO. Tocmai de aceea, România a salutat decizia noii administraţii de a flexibiliza apărarea antirachetă.
Anunţul oficial privind participarea României la proiectul american de apărare antirachetă în Europa a fost făcut la 4 februarie 2010. Preşedintele Traian Băsescu a anunţat în 4 februarie că România a acceptat invitaţia administraţiei Obama de a găzdui interceptoare de rachete ca parte a scutului american. Sistemul este dezvoltat într-o abordare adaptivă în etape, de natură să garanteze acoperirea integrală a teritoriului României împotriva posibilelor ameninţări reprezentate de rachetele cu rază scurtă sau medie de acţiune.
Negocierile au fost declanşate oficial la 17 iunie 2010, odată cu vizita la Bucureşti a unei delegaţii conduse de Ellen Tauscher, subsecretarul de stat pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională. După şapte runde de negocieri între experţii de la Washington şi Bucureşti, preşedintele Traian Băsescu a anunţat, la 3 mai 2011, că elementele scutului antirachetă, adică cele 24 de rachete, vor fi amplasate în Deveselu, o bază militară din judeţul Olt, şi vor fi operaţionale începând din 2015.
La 7 iunie, secretarul de stat Bogdan Aurescu a parafat la Washington, împreună cu Ellen Tauscher, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională, textul Acordului pentru amplasarea în România a unor elemente ale sistemului american de apărare împotriva rachetelor balistice.
Ulterior, oficialii români au declarat în mai multe rânduri că acordul cu SUA privind participarea României la sistemul american de apărare antirachetă în Europa va fi semnat până la sfârşitul acestui an, iar Bucureştiul se arăta încrezător că finalizarea documentului ar putea oferi prilejul unei întâlniri bilaterale la nivel înalt.
La 14 iulie, ministrul de externe Teodor Baconschi a afirmat, într-o conferinţă de presă, că documentul va fi semnat probabil de şefii celor două diplomaţii. "Cred că nu preşedintele României şi preşedintele SUA vor semna manu propria acest acord. Probabil şefii celor două diplomaţii şi lucrăm la convenirea condiţiilor în care acest acord să fie semnat cât mai rapid", a menţionat ministrul de externe.
Eliminarea vizelor pentru cetăţenii români care doresc să călătorească în Statele Unite reprezintă un alt subiect de discuţie între Bucureşti şi Washington.
România, alături de Bulgaria şi Polonia, sunt singurele ţări membre UE ai căror cetăţeni mai au nevoie de vize pentru a călători în Statele Unite. De la 1 iulie 2009, pentru ca o ţară să intre în programul Visa Waiver trebuie să aibă o rată de refuz a vizelor sub 3%, după ce anterior pragul fusese de 10%, ceea ce a permis majorităţii statelor UE foste comuniste să obţină intrarea în Visa Waiver.
În timpul fostei administraţii Bush, au existat la un moment dat discuţii ca pentru aliaţi de nădejde în războiul din Irak şi Afganistan, cum sunt România şi Polonia, să se facă o excepţie de la prevederile legale pentru calificarea în Visa Waiver. Aceste propuneri nu s-au materializat însă.
România a avut anul trecut o rată de refuz a vizelor de 24,8% , în scădere cu 1,5 procente faţă de anul precedent, în condiţiile în care acest indicator este cel mai mare obstacol pentru intrarea sa în programul Visa Waiver, prin care se elimină obligativitatea vizelor.
