Adriana Sitaru, o poetă dispărută în mod misterios de acasă în urmă cu 11 ani, a avut parte, în lipsă, de o lansare de carte. Astfel a ieşit la lumină lumea ciudată din poeziile sale, a căror selecţie a fost realizată de poeta Luminiţa Dascălu din manuscrisele puse la dispoziţie de mama Adrianei. Scriitorul Vasile Datcu a spus că poezia acesteia este, de fapt, o întruchipare a ei. "Ea a transcris din sine poezia, avea un daemon în sine, tot ce scria, scria ca în transă. În puţine rînduri era de o luciditate banală. Ea era întotdeauna pe muchie. Veţi rămâne uimiţi de universul ei la care avem acum acces. Avea ritm, rimă, o muzică a poeziei umblătoare pe stradă. Uluitoare erau asocierile de imagini şi stări pe care le transmiteau poeziile. Au puţină legătură cu poezia normală. Poezia Adrianei Sitaru este exclusiv o poezie de senzaţie. Curgerea poeziei se duce toată în simţuri şi apoi se produce declicul. E una dintre cele mai rare pozii din literatura română. Ca materie poetică, poezia sa este în casa mare a poeziei", a spus scriitorul Vasile Datcu. Profesorul Valentin Popa şi-a exprimat speranţa că Adriana este în viaţă şi a povestit întâmplări din anii '80, de când a cunoscut-o. "Discursul său liric are o prozodie la îndemână, o metaforă proaspătă, oarecum onirică, poezia sa are ispita orientului, ispita Chiralinei şi a mitologiei balcanice. Adriana Sitaru era o Chiralină, dar, din păcate, a fost o poetă de tip adolescentin", a concluzionat profesorul Popa. Poeta Luminiţa Dascălu şi-a motivat gestul spunând că o cunoştea bine pe Adriana şi a considerat că merită aşa ceva, că Adriana era unul din puţinii oameni normali în lumea anormală în care trăim. Meritul apariţiei volumului în condiţii foarte bune aparţine reprezentanţilor editurii "Brumar", Gabriel Timoceanu şi Cristina Vlădilă. La final, scriitorii prezenţi au citit din versurile Adrianei Sitaru abandonându-şi simţurile lumii aceleia ciudate, construite de autoare. Evenimentul a fost moderat de şeful Secţiei pentru copii şi tineret, Adelina Pop.
