Potrivit lui Flutur, absorbtia celor 700 de milioane de euro oferite prin programe SAPARD presupune un efort bugetar din partea Ministerului Agriculturii de 10 mii de miliarde de lei in anul 2006, reprezentind participarea Romaniei la cofinantarea proiectelor.
Gheorghe Flutur a precizat ca din aceasta suma 2.900 de miliarde de lei vor fi folosite pentru credite in domeniul procesarii produselor agricole, fiind vizata infiintarea, din 2006, a circa 200 de astfel de unitati de procesare.
El a mai spus ca 4.600 de miliarde de lei vor reprezenta co-finantarea la fondurile SAPARD pentru infiintarea si modernizarea fermelor animale si vegetale, iar 1.200 de miliarde de lei pentru diversificarea activitatii din mediul rural. Flutur a afirmat ca finantarea din fonduri SAPARD va fi completata atit din fondurile de la bugetul de stat alocate ministerului, cit si din contributia financiara a bancilor selectate pentru a acorda credite provenite din aceste fonduri.
Ministrul a mentionat ca, din 2006, Ministerul Agriculturii va trebui sa porneasca un program curajos de co-finantare, acesta fiind ultimul pentru aprobarea fondurilor SAPARD.
In timpul dezbaterilor, Mihai Lungu, presedintele Cooperativei agricole Muntenia, i-a cerut ministrului ca, pentru eficientizarea acordarii fondurilor, sa nu aleaga o singura banca pentru acordarea creditelor. El a propus ca, in urma licitatiei de oferte, ministerul sa aleaga conditiile cele mai bune de creditare, care sa devina criterii generale pentru toate bancile care doresc sa deruleze aceste fonduri.
In timpul sedintei, presedintele comisiei, senatorul Varujan Vosganian, a aratat ca procesul de alocare a fondurilor trebuie sa fie transparent, accesibil si cit mai putin birocratic, iar riscurile sa fie astfel distribuite incit sa fie diminuata posibilitatea nerambursarii sumelor acordate.
In opinia sa, sumele necesare accesarii fondurilor SAPARD vor putea fi obtinute prin reconfigurarea cheltuielilor bugetare, dar nu prin redistribuirea de bani de la celelalte trei domenii considerate prioritare, sanatatea, invatamintul si infrastructura.
El a mai declarat ca banii necesari ar putea proveni si din cresterea PIB, iar una dintre consecintele implementarii programelor SAPARD ar fi, pe linga eficientizareaagriculturii romanesti, convertirea economiei naturale care functioneaza in acest domeniu in economie de piata.
Potrivit senatorului, acesta ar presupune cresterea numarului contribuabililor, in conditiile in care, in prezent, peste 60 la suta din productia agricola este destinata consumului in propria gospodarie si nu comercializarii.