* în perioada 6-9 iunie a.c., cei peste 700 de europarlamentari s-au reunit la Strasbourg, pentru a vota mai multe pachete de măsuri legate de schimbările climatice, reducerea folosirii pesticidelor și reducerea emisiile de carbon * în acest timp, brăileanul Mihai Tudose și-a continuat demersurile pentru includerea României în Spațiul Schengen * Tudose îi are drept aliați pe Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, și pe Iratxe Garcia, liderul Grupului S&D (Alianța Socialiștilor și Democraților) din Parlamentul European * acestea s-au întâlnit, săptămâna trecută, cu jurnaliști din Brăila și Galați
Accederea României în Spațiul Schengen și folosirea la maximum a potențialului Dunării reprezintă principalele preocupări ale europarlamentarilor social-democrați Mihai Tudose (Brăila) și Dan Nica (Galați). Acest lucru a fost cu atât mai pregnant în săptămâna 6-9 iunie 2022, la Strasbourg. Timp de câteva zile "fierbinți", reunit în ședință plenară, Parlamentul European de la Strasbourg a discutat și a supus la vot, printre altele, pachete de măsuri legate de schimbările climatice, reducerea folosirii pesticidelor și reducerea emisiile de carbon. Măsurile adoptate, deși salutare, ne dezavantajează din start, lucru subliniat și de brăileanul Mihai Tudose, fost prim-ministru al României.
Europarlamentarii social-democrați au fost însoțiți de o delegație de jurnaliști din Brăila și Galați, care s-a întâlnit cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și cu liderul Grupului S&D (Alianța Socialiștilor și Democraților) din Parlament, Iratxe Garcia. Prima întâlnire - care nu figura în program - a fost posibilă datorită demersurilor întreprinse de Mihai Tudose, politicianul brăilean care, mai presus de orice, a reușit să transforme în realitate un deziderat vechi de jumătate de secol al concitadinilor săi: Podul peste Dunăre de la Brăila. Jurnaliștii brăileni și gălățeni i-au avut ca oaspeți, de asemenea, pe europarlamentarii: Carmen Avram, Maria Grapini, dr. Tudor Ciuhodaru, Rovana Plumb, Victor Negrescu și Dragoș Benea.
"Din partea mea, veți avea un suport maxim pentru admiterea în Schengen"
În opinia europarlamentarilor Mihai Tudose și Dan Nica, "din momentul în care am început să lucrăm împreună, lucrurile au început să se miște la Brăila și Galați", iar proiectele, multe cu finanțare europeană, încep să prindă contur. "Trebuie să folosim la maximum potențialul Dunării, pentru că, fără Dunăre, Brăila și Galați ar fi fost două orașe de câmpie", au spus europarlamentarii social-democrați. Drumul Expres Brăila-Galați, Podul peste Dunăre, modernizarea porturilor, dragarea Dunării - sunt doar câteva dintre proiectele de anvergură menite să scoată megalopolisul Brăila-Galați din izolare. Odată finalizat, Podul peste Dunăre va genera multe alte investiții și, implicit, locuri de muncă.
Inivitată la întâlnirea cu jurnaliștii de la Dunărea de Jos, Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, le-a mulțumit europarlamentarilor social-democrați pentru invitație, dar și poporului român pentru sprijinul necondiționat oferit, încă de la începutul crizei, poporului ucrainean. Situația din Republica Moldova, candidatura Ucrainei, Moldovei și Georgiei la UE și crearea unui "coridor alimentar" pentru Ucraina au fost doar câteva dintre problemele dezbătute.
"Nu aș fi putut spune NU invitației de a fi cu voi și de a vorbi cu voi, a spus președinta Parlamentului European. Așa cum puteți să vă imaginați, dezbaterea din Parlamentul European s-a schimbat destul de dramatic în urmă cu câteva luni (...) Acum, când discuți pachetul de sancțiuni, îl discuți în contextul în care UE și energia depind de dependența, respectiv independența de Rusia; aceasta e o topică ce are importanță în situația în care trebuie să mergem, mai repede, în investiții mai multe în resurse regenerabile și spun asta deoarece există mari diferențe între diferite state membre, ținte care contrastează, consumatori care trebuie să fie satisfăcuți (...)", a spus Roberta Metsola.
Președinta Parlamentului European a ținut să precizeze că următoarele săptămâni vor fi decisive pentru candidatura Moldovei și Ucrainei la UE. Totodată, Metsola a precizat că admiterea României în Schengen rămâne o prioritate. "Din partea mea, aș vrea să vă spun că veți avea un suport maxim pentru admiterea în Schengen. Aveți mulți prieteni, aveți ambasadori grozavi aici, în acest Parlament, cu voci puternice, pe care le susțin", a mai spus Roberta Metsola, referindu-se, astfel, la demersurile susținute întreprinse de europarlamentarul brăilean Mihai Tudose, încă din anul 2017, pentru includerea României în Spațiul Shengen. De altfel, brăileanul a explicat că, de ani buni, România îndeplinește criteriile pentru accederea în Spațiul Schengen, dar că acest lucru nu s-a vrut.
Următoarea zi, 8 iunie, jurnaliștii invitați la Strasbourg s-au întâlnit cu liderul Grupului S&D (Alianța Socialiștilor și Democraților) din Parlamentul European, Iratxe Garcia Perez, care a promis, de asemenea, sprijin pentru accederea României în Spațiul Shengen. "Sunteți un mare exemplu pentru Europa!", a spus Garcia referindu-se la sprijinul oferit de români refugiaților din Ucraina, după invadarea țării lor de către Federația Rusă.
Mai trebuie precizat că, în acest timp, un grup de ucraineni - majoritatea femei și copii - aflați în fața Parlamentului European de la Strasbourg, inițiaseră un protest antirăzboi, pentru a atrage atenția asupra tragediei care se consumă, de aproape patru luni, la porțile Uniunii Europene.
Spațiul Schengen - zonă de circulație liberă în Europa
Spațiul Schengen este o zonă de circulație liberă în Europa, conformă cu Acordul de la Schengen (Luxemburg). Statele membre ale acestui spațiu au eliminat sau vor elimina controalele pentru persoane la frontierele dintre ele, astfel încât este posibilă trecerea frontierei între oricare două asemenea state, fără prezentarea de acte de identitate și fără opriri pentru control. Acordul de liberă circulație a fost semnat la data de 14 iunie 1985, în mica localitate luxemburgheză Schengen. Primele state care l-au implementat au fost Belgia, Franța, Germania, Luxemburg, Portugalia, Spania și Țările de Jos, care și-au deschis între ele granițele la 26 martie 1995. Până în prezent, 30 de state au aderat la Acordul Schengen, dintre care 27 l-au și implementat. Într-un moment istoric, la 21 decembrie 2007, nouă state, majoritatea din centrul și estul Europei, și-au deschis granițele, astfel încât, pentru prima dată, este posibilă călătoria liberă peste fosta, mult-detestata Cortină de Fier. Din Spațiul Schengen fac parte și Elveția, Liechtenstein, Norvegia și Islanda, care nu sunt membre UE. În același timp, Regatul Unit și Irlanda, țări membre ale Uniunii Europene (Regatul Unit până la data de 31 ianuarie 2020), au optat să nu implementeze Acordul Schengen pe teritoriul lor.
