• deşi amenajarea rampelor este reglementată de ani buni, printr-un act normativ privind adaptarea clădirilor civile şi spaţiului urban la nevoile individuale ale persoanelor cu handicap, Brăila a rămas în urmă la acest capitol • numai în municipiul Brăila sunt 600 de persoane dependente de un scaun rulant , oameni cu dizabilităţi locomotorii, privaţi de senzaţia elementară a mişcării libere • cu toate că inspectorii sociali au sesizat încă din 2017 mai multe neconformităţi la nivelul municipiului Brăila, privind încălcarea drepturilor persoanelor imobilizate în scaunul cu rotile, municipalitatea a primit doar un avertisment şi un termen de conformare care expiră la 1 decembrie 2019 • oricum, instituţiile abilitate sunt foarte rezervate când vine vorba de a da amenzi
Brăila, un municipiu în care locuiesc aproximativ 600 de persoane dependente de un scaun cu rotile, pare să sufere de dizabilităţi mai mari decât oamenii dependenţi de 4 roţi. Astfel, amenajarea rampelor de acces pietonal şi în instituţiile de interes public încă este un capitol neglijat la Brăila. Iar asta se vede la tot pasul şi, din păcate, o trăiesc pe pielea lor cele câteva sute de brăileni dependenţi de scaunul rulant. Ei sunt oamenii cu dizabilităţi locomotorii privaţi de senzaţia elementară a mişcării libere, iar când reuşesc să evadeze cumva din propria imobilizare se împiedică de lipsa de compasiune a autorităţilor locale. Statistic vorbind, la ora actuală, numai în oraşul Brăila, 596 de persoane sunt condamnate, zilnic, la umilinţă pentru că nu toate instituţiile publice le asigură accesul în incinta unităţilor, la zonele de promenadă, în muzee, în taxiuri, sau în mijloacele de transport în comun. Dar nu pentru că nu-şi permit alte cheltuieli, ci pentru că se poate şi aşa. Dovadă că Primăria municipiului Brăila a făcut, în urmă cu câţiva ani, recepţia finală a proiectului de reabilitare şi modernizare a Esplanadei Brăila, fără a avea însă suficiente rampe de acces la scenă, ori pe Faleza Dunării. Şi nici nu e de mirare, când, aceeaşi instituţie, în speţă, primăria, a avut o dublă calitate vizavi de acest proiect, precum cea de beneficiar dar şi de autoritate emitentă a autorizaţiei de construcţiei/adaptare la cadrul legal, ori în acest caz, tocmai prevederile legale au fost omise. În acest sens, este în vigoare, de mai bine de 13 ani, Art. 62, alin. 4, din Legea 448/2006, care spune că autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să includă reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale ale persoanelor cu handicap în comisiile de recepţie a lucrărilor de construcţie ori de adaptare a obiectivelor prevăzute la alin.1 şi 2. De asemenea, potrivit Art.63, alin.1, autorităţile au obligaţia să elibereze autorizaţia de construcţie pentru investiţiile de utilitate publică numai în condiţiile respectării prevederilor legale în domeniu, astfel încât să fie permis accesul neîngrădit al persoanelor cu handicap.
“Îmi pare rău că nu putem coborî nici măcar pe faleză”
Din păcate, cu astfel de bariere unii dintre semenii noştri au crescut, şi-au consumat ani de viaţă, dar s-au obişnuit şi adaptat. Asta nu înseamnă că este normal să se întâmple astfel, cu atât mai puţin moral şi legal, este de părere Alexandra Cristina Popa, unul dintre brăilenii imobiliaţi în scaun cu rotile. Ea suferă de amiotrofie spinală, un diagnostic primit când nici nu împlinise vârsta de un an. Acum are 34 de ani şi o voinţă de fier, dar pentru a escalada zilnic pragurile abrupte ale societăţii este nevoie de mai mult. Este nevoie de implicare, de bun simţ şi de compasiune. “Îmi pare rău că nu putem coborî nici măcar pe faleză. Singurul acces este pe Vadul Spitalului, chiar pe şosea, dar pe acolo trec maşinile. Iar dacă ne riscăm să coborâm pe acolo, la întoarcere este foarte greu de urcat şi mai trebuie să ocolim şi o bună parte de oraş(...) Nu am mers niciodată cu autobuzul, nu am mers niciodată cu tramvaiul, nu am mers niciodată cu trenul. Nu am cum să urc, iar când am încercat mi-au zis că nu se poate. Nu mai zic de taxiuri, că majoritatea te refuză, pentru că nu au prevăzute maşini adaptate persoanelor ca noi. Să mai zic că am o rampă în faţa scării, pentru care am dat personal bani să se realizeze şi acum este blocată de maşinile vecinilor, care deşi cunosc situaţia mea nu se obosesc să parcheze în altă parte”, ne-a mărturisit Alexandra.
Lege doar pe hârtie. Amenzi foarte puţine
Legea privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap nr. 448/2006, republicată, mai spune că autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să ia următoarele măsuri specifice în vederea asigurării transportului în comun al persoanelor cu handicap: să achiziţioneze mijloace de transport în comun adaptate, să adapteze mijloacele de transport în comun aflate în circulaţie în limitele tehnice posibile, conform reglementărilor în vigoare şi să realizeze, în colaborare ori în parteneriat cu persoanele juridice, publice sau private, programe de transport a persoanelor cu handicap. Ei bine, municipiul Brăila este dotat la acest capitol. Cel puţin în privinţa mijloacelor de transport în comun, care sunt prevăzute cu rampe speciale pentru scaunul rulant, numai că, de multe ori, nu sunt puse în funcţiune de către unii şoferi, din motive doar de ei ştiute. Iar lucrurile nu stau mai bine nici în ceea ce-i priveşte pe taximetrişti. În acest sens, anul trecut, au fost verificaţi un număr de 39 de operatori de taxi din municipiu şi, potrivit Agenţiei Judeţeane pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Brăila (AJPIS), urmare a acestui control au fost achiziţionate şi puse în circulaţie doar două maşini adaptate pentru persoanele aflate în scaun cu rotile, autoturismele fiind arondate la două dispecerate de taxi.
În ceea ce priveşte rampele de acces, existenţa acestora este reglementată în România de 20 ani, mai exact în OUG 102/1999 privind protecţia specială şi încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, la cap.III. Există şi normative care stabilesc clar ce unghi de înclinaţie trebuie să aibă rampele, în aşa fel încât să poată fi folosite cu uşurinţă de către persoanele imobilizate în cărucioare. Multe dintre rampele existente nu respectă, însă, nici pe departe aceste normative, fiind construite atât de abrupt încât nici persoanele normale nu le pot escalada fără teama de a aluneca. Cu toate acestea, Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS) Brăila a reuşit ca în 6 ani să aplice doar 6 amenzi în Brăila, în cuantum de 32.000 de lei, sancţiuni îndreptate împotriva Universităţii “Constantin Brâncoveanu”, care s-a ales cu o amendă de 6.000 de lei, Şcolii Gimnaziale “Nedelcu Chercea”, care a primit o amendă de 5.000 de lei, Liceului Tehnologic “Grigore Moisil” cu 5.000 de lei, dar şi două şcoli din judeţ, respectiv din Surdila Greci şi din Stăncuţa. “O situaţie particularizată s-a identificat la Centrul Şcolar de Educaţie Inclusivă Brăila, o şcoală specială care se adresează exclusiv copiilor încadraţi în grad de handicap. Această unitate de învăţământ ar fi trebuit să fie una din primele instituţii accesibilizate, iar la data controlului avea în cont sumele necesare realizării adaptărilor. Cu toate acestea, cei din conducere au fost extrem de reticenţi, motivând că în unitatea de învăţământ nu sunt elevi dependenţi de scaun rulant”, se mai arată în situaţia transmisă de AJPIS Brăila.
Totodată, în 2017, urmare a solicitării ANPIS, Compartimentul Inspecţie Socială a realizat verificări la nivelul celor 4 primării urbane din judeţ urmărind respectarea aplicării prevederilor art.64, alin.4, din Lege, nr.448/2006. Potrivit AJPIS, în cadrul verificărilor în municipiul Brăila s-au constatat că nu toate trotuarele, căile de acces pietonal sunt plane în sensul că există trotuare pavate cu piatră cubică existând denivelări foarte mari între pietre sau trotuarele sunt deteriorate. De asemenea, s-a mai constatat că există aleatoriu şi nu pentru toate intersecţiile rampe de acces între trotuar şi carosabil fără a fi vizate măcar instituţiile de interes public, semafoarele nu sunt semnalizate conform prevederilor legale, dar şi multe alte lipsuri care îi afectează şi pe nevăzători. Pentru deficienţele constatate, Primăria municipiului Brăila a fost sancţionată doar cu un avertisment, iar pentru remedierea neconformităţilor identificate au fost dispuse un număr de 6 măsuri, având ca termene de conformare 01.12.2019. “Menţionăm că neîndeplinirea măsurilor la termenele stabilite constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă conform OUG 113/2011 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială”, se arată în informarea Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Brăila. În ceea ce priveşte, proiectul de reabilitare şi modernizare al Esplanadei Brăila, se pare că nimeni nu a verificat calitatea proiectului. Nici Inspectoratul de Stat în Construcţii, nici inspectorii sociali. “În ceea ce priveşte modernizarea Esplanadei Brăila, inspectorii sociali nu au avut ca temă de verificare acest obiectiv, iar în acest moment nu suntem în măsură să vă răspundem câte rampe de acces sunt necesare”, au transmis reprezentanţii AJPIS Brăila. Şi cum perioada de garanţie a lucrărilor a trecut deja, iar investiţia a fost deja recepţionată de către beneficiar, nici constructorul nu mai are nicio obligaţie faţă de autorităţile locale.
