• arhiviştii brăileni au realizat bilanţul activităţii lor pe primele şapte luni ale anului • în această perioadă, ei au soluţionat peste 700 de cereri, au organizat expoziţii şi au dat în cercetare peste 1.000 de unităţi arhivistice
Înfiinţat în urmă cu 66 de ani, în condiţii deosebit de grele - pentru că nu avea sediu - Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Brăila (SJAN) a fost şi a rămas „păstrătorul memoriei naţionale”, prestigioasă instituţie de interes naţional menită să conserve istoria oraşului şi judeţului şi să o transmită urmaşilor urmaşilor noştri, aşa cum este ea, netrucată şi dovedită cu documente.
Puţini la număr, dar motivaţi de ataşamentul faţă de profesie, specialiştii arhivişti verifică, ordonează şi inventariază mii şi mii de documente, unele vechi de un secol şi jumătate, pe care le conservă şi le pun la dispoziţia cetăţeanului. Fac acest lucru zi de zi, riscându-şi sănătatea, pentru că documentele vechi sunt pline de praf, mucegai şi ciuperci periculoase. Fără aceşti truditori nu ne-am cunoaşte istoria şi obârşia. Nu am şti cine suntem şi de unde venim şi am orbecăi în întuneric.
Mărturii pentru memoria şi identitatea naţională
Arhivele Naţionale ale României reprezintă o instituţie publică, unică autoritate de reglementare şi control în domeniul evidenţei şi gestionării Fondului Arhivistic Naţional (FAN).
„Instrument al bunei guvernări şi păstrător al memoriei naţionale, Arhivele Naţionale ale României reprezintă o instituţie cu vocaţie complexă, regăsindu-se firesc în domeniul administraţiei publice, unde sunt create cele mai importante documente. Arhivele Naţionale contribuie în mod esenţial la definirea identităţii naţiunii române, la promovarea democraţiei, la dezvoltarea ştiinţei şi culturii naţionale”, a precizat directorul Serviciului Judeţean Brăila al Arhivelor Naţionale, Giani Oltianu.
Pe de altă parte, SJAN Brăila are ca misiune administrarea, supravegherea şi protecţia specială a Fondului Arhivistic Naţional din judeţul Brăila, care cuprinde documentele create de-a lungul timpului de către organismele de stat, organizaţiile publice sau private economice, sociale, culturale, militare şi religioase, precum şi de către persoanele fizice. Este vorba de acte oficiale şi particulare, diplomatice şi consulare, memorii, manuscrise, matrice sigilare, precum şi înregistrări foto, video, audio şi informatice cu valoare istorică, realizate în ţară sau de către creatori români în străinătate.
Arhiviştii fac acest lucru de 66 de ani, uneori în condiţii deosebit de grele, folosind o bază logistică veche şi luptându-se cu indiferenţa şi împotrivirea oamenilor.
91 de cercetători au trecut pragul Arhivelor
Arhiviştii brăileni au tras linie şi au făcut, zilele acestea, bilanţul activităţii lor în perioada ianuarie-iulie 2019, timp în care au preluat 21 de unităţi arhivistice de la creatori şi deţinători de arhive (este vorba de registre de stare civilă) şi au întocmit 455 de fişe de descriere la nivel de unitate arhivistică (u.a.) pentru registrele de stare civilă create de administraţia publică din judeţul Brăila (anii extremi 1865-1915), din Colecţia Stare Civilă Comunală, care însumează 8 metri lineari de documente.
Au fost, de asemenea, verificaţi 19,55 metri liniari de documente (1945 unităţi arhivistice) din fondurile Administraţa Financiară a Judeţului Brăila (anii 1920-1948) şi Primăria Municipiului Brăila - Serviciul Învăţământ (anii 1948-1959). Totodată, au fost tehnoredactate peste 11.000 de fişe de inventar ale dosarelor create de fostul Tribunal al Judeţului Brăila şi au fost create peste 4.000 de fişe de descriere la nivel de dosar, din fondurile arhivă de la Prefectura Judeţului Brăila (anii 1831-1850), CAP Valea Cânepii (anii 1951-1970) şi Şcoala Generală Nr. 2 Ianca (anii 1919-1956).
A continuat, de asemenea, controlul asupra creatorilor şi deţinătorilor de documente şi operatorilor economici prestatori de servicii arhivistice autorizaţi de Arhivele Naţionale, fiind aplicate, după caz, şi sancţiuni.
Potrivit conducerii SJAN Brăila, în perioada ianuarie-iulie 2019, la Sala de studiu au fost înregistraţi 91 cercetători unici cu o frecvenţă de 230 vizite. La solicitarea acestora, au fost date în cercetare 1.064 unităţi arhivistice şi 110 unităţi de bibliotecă şi au fost realizate 2.132 fotocopii, respectiv 124 xerocopii de pe documentele cercetate. Nu în ultimul rând, în cadrul atelierului instituţiei au fost legate 229 dosare din fondurile Prefecturii Judeţului Brăila şi Primăriei Municipiului Brăila, reprezentând 319 unităţi (în total, 32.613 file legate şi recondiţionate).
Peste 800 de cereri înregistrate la SJAN Brăila
O altă importantă componentă a activităţii desfăşurate de arhivişti a vizat eliberarea de copii, extrase şi certificate de pe documente privind drepturi patrimoniale, naţionalizarea sau exproprierea bunurilor imobile şi mobile, dovedirea statutului de refugiat, acte de stare civilă, de vânzare-cumpărare, testamente, dote şi alte categorii de acte notariale, fişe de imobil, autorizaţii de construcţie, demolare sau înstrăinare a unor imobile, sentinţe civile şi penale pronunţate de instanţele de judecată din judeţul Brăila şi fostele raioane, documente privind împroprietărirea sau exproprierea în baza actelor normative emise după data de 6 martie 1945, certificate de vechime în muncă şi stagiile de cotizare la asigurările sociale şi sistemul unitar de pensii publice.
Astfel, în perioada ianuarie-iulie 2019, personalul SJAN Brăila a înregistrat 801 cereri de la persoane fizice şi persoane juridice, în special de la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor. Au fost soluţionate 712 cereri (223 cu răspuns pozitiv, 460 cu rezultat negativ, 14 cu îndrumare prin indicarea altor deţinători).
Tot în această perioadă, a fost organizată, în colaborare cu Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Brăila, expoziţia „Dorobanţii, precursorii jandarmilor”. De asemenea, au fost organizate, în colaborare cu Primăria Municipiului Brăila, două prezentări de documente intitulate „651 de ani de atestare documentară a Brăilei” şi „De la noi la Eminescu-Familia Eminescu la Brăila”. Nu în ultimul rând, trebuie amintit sprijinul oferit de SJAN prin implicarea în programul „Şcoala altfel”.
