Mergi la conţinutul principal

520 de lei - preţul libertăţii suspecţilor din Gradiştea

Gradiştea fierbe după ce indivizii care ar fi omorât o localnică sunt liberi, sub control judiciar, presa centrală "face spectacol" dându-i pe "suspecţi" pe sticlă, iar parte din anchetatorii brăileni - care ştiu că şi-au făcut treaba ca la carte -, privesc cu stupoare cum un caz de omor calificat, aparent extrem de clar, în care arestaţii recunosc fapta, iar probele sunt "beton", se duce de râpă dintr-un motiv simplu: un avocat ia la mână cuvânt cu cuvânt materialul probatoriu, iar judecătorul îl crede şi decide. Definitiv şi irevocabil.
Cum, necum, Alexandru Şoos, un tânăr avocat din Baroul Galaţi, a reuşit să rescrie, prin contribuţia sa la punerea în libertate a celor patru suspecţi de crimă de la Gradiştea, o nouă filă în istoria actului de cercetare penală şi de justiţie de la noi. Şoos este nimeni altul decât apărătorul din oficiu al celor patru indivizi acuzaţi că, în februarie a.c., au ucis-o cu premeditare pe localnica Marcela Stoian, în scop de jaf. Şoos i-a reprezentat, pe banii statului, pentru un onorariu de 520 lei (sic!)- care nici nu se ştie dacă-i va intra curând în cont - pe Radu Baboi, Ciprian Valentin Mocanu, Ionuţ Mocanu şi Marcel Mocanu în instanţa Curţii de Apel Galaţi şi, în faţa unui judecător care se pare că este brăilean, a pledat pentru transformarea măsurii arestului preventiv în control judiciar, adică libertate cu niscaiva restricţii.

"Mi-am făcut doar treaba!"

Avocatul şi-a construit pledoaria atât pe lipsa de probe, ca-ntr-o instanţă de fond, cât şi pe tardivitatea câtorva dintre procedurile de cercetare. Mai mult, Şoos a invocat o serie de speţe CEDO, ce au impresionat audienţa, cazuri notorii de persoane care ar fi fost încarcerate pe nedrept.
"Nu sunt specialist în penal şi nici în CEDO, nu în astfel de cauze, dar dosarul a fost ca oricare altul şi, ca avocat ales din oficiu, mi-am făcut doar treaba! Nu am invocat decizia CCR privind neconstituţionalitatea arestului la domiciliu, ci am apreciat că este oportun să merg pe elementele aflate la dosar. Din fericire, instanţa a acceptat, a ţinut cont!", ne-a explicat Alexandru Şoos.
"Cum vă simţiţi că datorită dumneavoastră patru suspecţi de crimă sunt liberi?", i-am pus întrebarea pe care orice locuitor din Gradiştea o are acum pe buze. Răspunsul: tăcere, după care: "Nu-mi permit să spun ce fel de emoţii am fiindcă datorită mie sunt liberi! Este o chestiune pur profesională. Orice gen de emoţii, orice aş simţi, nu-mi permit să spun. Prefer să nu răspund.(...) Îmi menţin punctul de vedere că în acest caz nu au fost suficiente probe care să ducă la cercetarea lor în stare de arest preventiv. Şi, da, am intrat în cauză. Iată că la menţinerea unei măsuri preventive instanţa nu trebuie să ţină cont doar de cuantumul pedepsei pentru faptă, poate să ţină cont şi de probele aflate la dosar, astfel încât să dea soluţia corectă".

O altfel de judecată

Potrivit Codului de Procedură Penală, în această fază procesuală, judecătorul nu ar fi trebuit să analizeze probele, ci doar chestiunile de procedură care reglementează măsurile preventive. Mai mult, în cazul în care este invocată lipsa pericolului public - cum s-a întâmplat aici - instanţa ar fi trebuit să ceară dovezi în acest sens, or a rămas de bună pledoaria potrivit căreia "inculpaţii au recunoscut de frica poliţiştilor" fapta. Ba chiar, unul dintre suspecţi n-a cerut să fie lăsat acasă sub control judiciar, dar i s-a acordat acest favor, ca în cazul celorlalţi trei. Cert este că în două luni, acuzaţii au avut declaraţii contradictorii, au recunoscut la început, după care au negat că ar fi comis crima, deşi la dosar erau, pe lângă "expertiza tehnico-ştiinţifică privind identificarea urmelor de către câinele poliţist (n.r. - celebrul Rex)", şi alte probe considerate directe de către anchetatori. Codul de Procedură Penală mai spune că în condiţiile în care inculpaţii au declaraţii contradictorii trebuie angajaţi/ numiţi avocaţi pentru fiecare, astfel încât să se elimine prezumţia unei înţelegeri între inculpaţi de a da vina pe unul singur. Procedura prevede avocat pentru fiecare, dar asta decide tot judecătorul.
"Iată că judecătorul n-a decis! De regulă, da, se desemnează mai mulţi avocaţi, dar acum nu a considerat necesar", ne-a explicat avocatul Şoos. Acesta a mai precizat că, până acum, niciunul dintre cei patru suspecţi de la Gradiştea nu l-a contactat pentru a-l reprezenta în următoarele instanţe: "Nici nu mi-am pus problema. Nici a onorariului. Cine ştie când vor veni banii prin Ministerul Public în Baroul Galaţi. Au fost întârzieri, nu ştiu să vă spun".
"Poate odată cu rezultatele probelor ADN?", am întrebat noi. Iar avocatul ne-a răspuns şi de astă dată cu un râs uşor: "Ha, nu ştiu, chiar nu ştiu!".

Proba ADN, când trebuie

De precizat că judecătorul a considerat, la cererea apărării, că "recunoaşterea faptei nu este regina probelor", iar în lipsa rezultatelor testelor ADN, care ar fi fost "trimise nejustificat de târziu la analiză", suspecţii pot fi judecaţi şi de acasă. Asta în condiţiile în care probele ADN au fost trimise la analiză după aproape două luni de la comiterea crimei. "La data respectivă, când din cercetări s-a impus administrarea acestei probe, ţinând cont şi de ansamblul probator administrat în cauză, a şi fost dispusă şi trimisă această probă", ne-a declarat magistrat Fănel Mihalcea, prim procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila. De altfel, procedura nu prevede un termen limită pentru prelevarea şi analizarea probelor ADN. Vorbim aici despre ţesut prelevat de sub unghiile victimei, care l-ar fi zgâriat pe unul dintre autori în timp ce se apăra, dar şi despre fire de păr, urme de sânge şi alte probe similare prelevate direct de la locul faptei sau din alte locuri care ar putea avea legătură cu fapta. Cert este că judecătorul CCA a reţinut aspectele invocate de avocat şi a considerat că probele ADN "au fost trimise spre analiză nejustificat de târziu".
Târzie sau mai bine zis prea lungă a fost considerată de către magistrat şi perioada de arest preventiv pentru cei patru, respectiv 90 de zile, deşi legea prevede până la 180 de zile de măsură preventivă până la trimiterea în judecată. Cert este că nu s-au mai administrat probe noi, ba chiar anchetatorii păreau să aştepte cu toţii rezultatele probelor ADN, iar magistraţii noştri chiar pregătesc trimiterea în judecată a celor patru. Nu s-a ţinut cont nici de faptul că indivizii au refuzat proba cu detectorul de minciuni (poligraful), nici de faptul că au avut declaraţii contradictorii. Or specialiştii în psihologia crimei indică faptul că "un asemenea comportament, oscilant, denigratoriu, este propriu autorilor".

Rex, "detronat" din două vorbe

Până şi prestaţia câinelui poliţist Rex, care a adulmecat urmele autorilor şi i-a condus pe anchetatori acasă la suspecţi, a fost pusă la îndoială şi dusă în derizoriu în motivarea dată de judecător pentru decizia luată. "În primul rând se constată că luarea urmei s-a făcut în condiţii de burniţă, la temperatura de 4-6 grade Celsius. Acest miros putea conduce la dispariţia mirosurilor adevăraţilor făptaşi şi puteau genera unele erori din partea câinelui de urmă", se arată în motivarea CCA.
Toate studiile de specialitate arată că "urmele umane se conservă la temperaturi scăzute, iar în condiţii meteo vitrege, de la -10 grade până la 30 de grade cu plus, câinele de urmă este cel mai potrivit criminalist". Potrivit studiilor în domeniu, pe gheaţă, zăpadă, burniţă, oamenii pierd urma, dar câinele nu-şi pierde mirosul, mai ales un câine antrenat pentru aşa ceva. De aici şi legenda potrivit căreia un câine se întoarce acasă şi dacă e abandonat la sute de kilometri distanţă, fie ploaie, fie burniţă. Dar un alde Rex?!

Criminalist în blană de lup

Rex este câinele care a rezolvat zeci de cazuri până acum, rezolvat în sensul că n-a dat greş. "Camarad la bine şi la greu, prieten credincios şi coleg"- sunt cuvinte pe care instructorul Marian Hârjoghe, agent principal de poliţie, din cadrul Inspectoratului de Politie Judeţean Brăila, le foloseşte când se referă la Rex, ciobănescul german de nota zece - la propriu şi la figurat-, specializat în „prelucrare urmă miros uman".
Rex este „brăilean get-beget", din părinţi câini de patrulare ai poliţiştilor brăileni, şi încă din anul 2010, tandemul câine- instructor dă rezultate. Primul curs efectuat la Centrul Chinologic Sibiu, în anul 2010, pe când avea 9 luni, l-a absolvit cu note de 9 şi 10, nota maximă obţinând şi la specializarea „prelucrare urmă miros uman".
„Pe abilităţile lui m-am bazat şi în descoperirea principalilor suspecţi ai comiterii cele două crime, cea din 2011, din localitatea Silistraru, şi cea din acest an, din comuna Gradiştea", spunea, la un moment dat cu mândrie, instructorul Marian Hârjoghe.
În primul caz de crimă, Rex a luat urma de la locul faptei, a mers câteva sute de metri şi s-a oprit într-un cafe-bar din localitate, de unde poliţiştii au recuperat telefonul mobil al victimei, dat de autor unui consătean, în schimbul unor băuturi alcoolice. La scurt timp, criminalul a fost prins. În cazul de la Gradiştea, Rex l-a condus pe instructor într-un grup de localnici, unde se afla şi o rudă a victimei, ceea ce a însemnat că urma luată aparţinea persoanei decedate, apoi, ajuns lângă un gard, din care agresorii au rupt o scândură a luat urma, a mers atent peste 130 de metri, a adulmecat-o pe o altă stradă şi a dat semne de nelinişte şi agitaţie în dreptul porţii imobilului unor localnici. Urmărind şi această pistă indicată de Rex, poliţiştii Serviciului de Investigaţii Criminale Brăila i-au identificat şi reţinut pe trei dintre cei patru agresori, care locuiau în acel imobil.
Potrivit poliţistului instructor, "legătura dintre mine şi Rex este şi ea esenţială, îi cunosc toate mişcarile, felul în care îşi ciuleşte urechile, toate smuciturile lesei, toate scâncetele de bucurie sau nerăbdare, ori agitaţia plină de satisfacţia misiunii împlinite".

 

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro