Nici măcar unul din cele 21 de proiecte depuse de primarii brăileni pentru finanţare prin Măsura 3.2.2 a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) nu a fost selectat. Şi n-ar fi fost un capăt de ţară, dacă pentru întocmirea lor nu s-ar fi cheltuit nişte sume enorme chiar şi în condiţii normale, ca să nu mai vorbim de criză, dar şi de faptul că în judeţul nostru comunităţile sunt, în general, sărace. Pentru că banii pierduţi nu au fost deloc puţini, la nivel de judeţ vorbim de 4 - 5 milioane de euro, adică în jur de 25.000 euro din bugetul fiecărei comune înscrise în cursă (circa 1 miliard de lei vechi). Bani ce nu vor mai putea fi recuperaţi niciodată pentru că proiectele nu au fost selectate. Acum, primarii spun că au găsit o soluţie de compromis şi că, în schimbul unor sume modice sau chiar gratis, firmele de consultanţă (în conturile cărora banii aceştia au ajuns încă de anul trecut) fac mici modificări proiectelor pentru a putea fi depuse la o nouă selecţie, de data aceasta prin HG nr. 577. Hotărârea, care prevede cam aceleaşi lucrări - drumuri, reţele de apă, canalizare, va beneficia de finanţare prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), dar nu se ştie foarte clar când şi cum se va derula sau de ce sume va dispune.
Brăila a intrat în luptă pentru 45 milioane de euro şi a ieşit complet înfrântă
În raportul de selecţie pentru proiectele depuse în sesiunea iunie-iulie 2009 pentru Măsura 3.2.2 - "Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale", judeţul Brăila figurează cu 21 de proiecte, cu o valoare totală de circa 45 milioane euro. 17 proiecte au fost depuse pentru prima dată în sesiunea din 2009, iar patru erau rămase din ultima sesiune a anului 2008. Cu alte cuvinte, Brăila a intrat în luptă pentru 45 milioane de euro şi a ieşit complet înfrântă, nici măcar unul dintre aceste proiecte nu a fost selectat pentru finanţare. Nici la nivel naţional situaţia nu e roz, având în vedere că în total au fost depuse 2.051 de proiecte, cu o valoare de aproape 20 miliarde de lei noi, din care au fost selectate doar 295, cu o valoare de puţin peste 3 miliarde. Adică, au fost depuse de 7 ori mai multe proiecte decât cele selectate şi, de asemenea, aprobată pentru finanţare o sumă de 7 ori mai mică decât cea solicitată. Având în vedere că pentru întocmirea unui proiect firmele de consultanţă primesc între 8 şi 10 procente din valoarea totală, rezultă că la nivel naţional comunităţile locale au cheltuit circa 2 miliarde de lei noi pentru întocmirea proiectelor, din care, cu folos, s-au dovedit în final a fi doar circa 300 milioane.
Controverse, acuzaţii, speculaţii
Bineînţeles că un asemenea rezultat nu avea cum să nu nască şi controverse, dar şi speculaţii, printre cele mai des întâlnite regăsindu-se selecţia pe criterii politice şi întocmirea la "tu-i mă-sa" a multor proiecte, politicienii care au lansat asemenea acuze explicând că, de fapt, prin scrierea lor primarii au urmărit virarea către puşculiţele de partid (prin intermediul firmelor de consultanţă) a unor sume importante. Primarii brăileni nu sunt însă de acord în totalitate cu aceste speculaţii, argumentând prin faptul că, cel puţin în judeţul nostru, proiectele au picat de-a valma, printre marii perdanţi numărându-se, de fapt, doi primari PDL: cel de la Jirlău, care a reuşit să obţină 64 de puncte (minimul admis) dar nu a fost selectat şi cel de la Gropeni, al cărui proiect, deşi integrat (ceea ce i-ar fi adus un plus de puncte), nici măcar nu a fost declarat eligibil. În schimb, primarii noştri au indicat ca posibile cauze pentru eşec slaba pregătire a consultanţilor, opacitatea specialiştilor Oficiului Brăila al APDRP, dar şi lipsa sprijinului parlamentar sau a implicării autorităţilor judeţene. În plus, ei acuză schimbarea regulilor în timpul jocului, în sensul că, APDRP, copleşită de numărul mare de solicitări, ar fi adus, de la momentul depunerii proiectelor şi până la selecţia propriu-zisă, mai multe modificări la condiţiile de selecţie şi eligibilitate.
Oficialii Agenţiei neagă însă orice speculaţie sau acuzaţie, într-un răspuns la o solicitare de presă din partea ziarului nostru, directorul general al APDRP, Mihai Gavril Vădan, precizând: "Selectarea proiectelor pentru finanţare se face de către Comitetul de Selecţie a Proiectelor din cadrul Ministerului Agriculturii, pe baza unor criterii foarte bine definite în Ghidul Solicitantului. Având în vedere că numărul proiectelor conforme a fost foarte mare, departajarea acestora a fost făcută luându-se în considerare fiecare detaliu al proiectului. Proiectele neselectate nu înseamnă că au fost mai puţin bune decât celelalte, ci doar că nu au obţinut un punctaj suficient de mare pentru a primi finanţare nerambursabilă. Vă facem precizarea că experţii APDRP au evaluat fiecare proiect în parte, în conformitate cu metodologia aferentă Măsurii, adusă la cunoştinţa beneficiarilor în mod public, prin Ghidul Solicitantului".
Cea mai controversată măsură
O altă serie de suspiciuni a vizat completarea unor proiecte ulterior depunerii sau chiar o procedură defectuoasă de depunere. Legat de acest subiect, actualul director al Oficiului Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (OJPDRP) Brăila, Gheorghe Voicu, a precizat: "La momentul depunerii proiectelor eu nu eram la conducerea oficiului. Însă pot să vă spun că în acea perioadă, la Brăila, s-a aflat o echipă de control de la Departamentul Antifraudă, care exact acest lucru l-a urmărit. Nu au fost probleme. Mai trebuie spus şi că, la Brăila, proiectele obţin doar avizul de conformitate, stabilirea punctajelor fiind în competenţa Regionalei de la Constanţa. Şi contestaţiile tot la Constanţa se depun şi se discută, iar din câte ştiu eu avem primari care au depus contestaţii".
Legat de opacitatea lor, specialiştii locali, cei care au lucrat efectiv pe aceste proiecte, spun însă că o cauză importantă a eşecului ar fi fost calitatea. Ei cred că am pierdut şi pentru că multe dintre proiecte au fost întocmite superficial, în multe cazuri fiind evidentă necitirea cu atenţie a ghidului solicitantului şi adăugarea unor acţiuni doar pentru a face punctaj, dar care nu erau necesare.
"Pregătirea consultanţilor lasă de dorit"
Direct, sau mai puţin direct, cu excepţia primarilor PSD, care susţin cu insistenţă că au fost "decimaţi" după un criteriu ce ţine strict de culoarea politică, ceilalţi aleşi recunosc că nu pot arunca vina exclusiv în ograda Guvernului sau APDRP. Iată câteva declaraţii ale unor primari care au aplicat pe această măsură.
Stanca Coman, Vădeni, (PSD): "Din punctul meu de vedere, totul a fost politic. Uitaţi-vă să vedeţi câte proiecte au fost selectate din Ardeal şi de la noi nici măcar unul! Nu e posibil. Eu vă spun clar, nu a fost bunăvoinţă, cel puţin pentru noi de la PSD, că degeaba era PSD la putere când s-au depus proiectele, când s-a făcut evaluarea nu mai era. Acum am decis să refacem puţin proiectul şi să-l depunem la HG 577".
Petre Andrei, Gradiştea, (PNL): "Lobby-ul politic. Asta ne-a lipsit. Şi nu e vorba despre un partid politic sau altul. Este vina tuturor parlamentarilor brăileni, indiferent de culoare, unul nu ne-a ajutat. N-am să uit cum, la Ordonanţa 7, veneau primarii cu parlamentarii de mână şi îi ajutau în susţinerea cauzei. Ai noştri, nici măcar unul nu a făcut un gest. Niciodată. Iar în al doilea rând am pierdut din cauza consultanţei, în sensul că e foarte slabă la noi, la Brăila, lasă mult de dorit. Eu am dat 1 miliard pentru consultanţă. Bine, şi cei de la APDRP au schimbat regulile în timpul meciului, dar nici consultanţii noştri nu au fost pe fază. Categoric nu e vorba de culoare politică, cel puţin nu la noi, de exemplu, primarul de la Gropeni (PDL) nu numai că nu a câştigat, nici măcar nu i-a fost declarat eligibil proiectul. Nu ştiu, nu e prima dată când am accesat fonduri europene, dar niciodată nu a fost aşa complicat. Eu unul sunt dezamăgit şi vă spun sincer, nu o să mai accesez vreodată fonduri structurale, e prea complicat, nu mai am curaj. Am lăsat proiectul acolo, se aude că după ce se vor încheia efectiv contractele, vor mai rămâne ceva bani şi se vor mai accepta la finanţare şi altele. Poate, cine ştie! Dar în acelaşi timp, dacă tot am dat atâţia bani, am făcut o copie şi am depus-o şi la Ministerul Dezvoltării pe HG 577".
Rică Ţuţulan, Jirlău, (PDL): "Eu am pierdut mult la punctaj din cauza valorii micii. Mai precis, la data la care am depus proiectul aveam deja gata o lucrare pe reţeua de apă potabilă prin Ordonanţa 7, dar nu aveam încă autorizaţiile şi avizele, fiind încă în perioada de monitorizare de la Sanepid. În acest context, din proiect mi-au fost retrase lucrările de canalizare şi declarate neeligibile. Dacă îmi acceptau şi canalizarea eram pe locul 188 şi intram la finanţare. Aşa sunt pe locul 40, sub linie. Oricum, am depus contestaţie, am depus şi autorizaţiile de la Apele Române şi Mediu şi, dacă se va mai face o suplimentare de fonduri sau o redistribuire, cred că intrăm şi noi. Ca măsură de precauţie am refăcut însă proiectul şi l-am depus la HG 577. Sunt supărat, normal, în jur de 800 milioane de lei am dat pentru proiect. Dar, ce să vă spun, că au venit unii care mi-au cerut pentru consultanţă 3,5 miliarde lei?! Am ales şi eu ce a fost mai convenabil".
Cristian Codreanu, Şuţeşti, (PNG): "Noi am depus contestaţie pentru că, din calculele noastre, cam cu 7 puncte am fost depunctaţi pentru că ni s-a scos after school-ul. Protejarea monumentelor oricum ne-o scosese din faza de teren şi de aceea am obţinut doar atâtea puncte. Peste 800 milioane am dat la firma de consultanţă. Chiar aruncaţi aiurea nu sunt pentru că noi sperăm ca până în septembrie să reuşim să-l depunem la HG 577. Durerea este că niciun proiect din judeţ nu a fost acceptat. Hai să zicem că firma noastră de consultanţă a schiopătat, dar chiar aşa, niciuna din tot judeţul să nu fi reuşit să lucreze cum trebuie? Nici politic nu cred că e vorba, Jirlăul de exemplu, cu primar PDL, cu 64 de puncte, nu a fost selectat. Deci, chiar nu ştiu ce să spun. Îmi pare rău însă pentru after school, noi chiar aveam nevoie. Suntem o comună săracă, cu o comunitate mare de romi, iar dintre români mulţi sunt plecaţi la muncă afară. Copiii noştri chiar aveau nevoie".
Stan Malinche, Gropeni, PDL: "Eu vă spun din start, proiectul meu a căzut datorită modului de evaluare de la Brăila, personal am mari dubii în ceea ce priveşte profesionalismul celor de la Oficiul Judeţean. PSD condamnă aiurea că s-au acordat puncte politic. Atunci, cum de proiectul meu nu numai că nu a primit puncte, dar nici măcar nu a fost declarat eligibil!? Vă daţi seama, e strigător la cer! Şi am lucrat cu firmă serioasă din Bucureşti, care a acceptat inclusiv să îşi primească banii odată cu finanţarea. Dar, în cazul meu, nu s-a vrut de la Brăila, probabil aşa a fost comanda şi din start mi-am dat seama că nu va fi eligibil. Oricum, am depus contestaţie, aşteptăm răspunsul".
Conform declaraţiilor oficialilor APDRP, zilele acestea ar trebui să se finalizeze şi etapa de verificare a contestaţiilor, iar contestatarii să primească răspunsul final.
Dar ar mai trebui spus ceva, şi anume că, în ciuda eforturilor noastre, a fost practic imposibil să aflăm care sunt firmele de consultanţă, pe umerii cărora, la urma urmei, a fost aruncată mare parte din vină. Ciudat, cei mai mulţi aleşi, în general PSD, s-au eschivat. Scuza lor, "sunt la volan acum, nu îmi aduc foarte bine aminte". De la alţii în schimb, am aflat numele firmelor, dar, la fel de ciudat, nu am găsit referinţe despre ele la Registrul Comerţului. Vom reveni.
Drumuri, canalizări, reţele de apă, ce ar fi putut să fie
Concret, la nivelul judeţului nostru, din cele 21 de proiecte, 18 au fost declarate eligibile dar neselectate, pentru că punctajul întrunit a fost prea mic, iar 3 au fost declarate neeligibile. În cazul celor din urmă, 2 au aparţinut unor primari PSD iar unul PDL. Pentru celelalte 18, situaţia este următoarea: 7 sunt întocmite de primari PSD, 5 PNL, 3 PDL, 1 PC şi 1 PNG. Şi mai este un proiect care a participat la două sesiuni de selecţie şi care a fost respins (punctajul lui a fost de numai 32) depus de Parohia Dudeşti, în valoare de 1,5 milioane lei şi care viza înfiinţarea unui aşezământ social pe lângă biserica din localitate. În rest, celelalte 20 de proiecte au vizat în special modernizări de drumuri şi realizare de reţele de apă potabilă sau canalizare. În cazul celor integrate (adică cele care au urmărit mai multe investiţii) componentele principale (apă, drumuri) au fost completate cu înfiinţarea de centre îngrijire bătrâni sau centre after school, dotări de cămine culturale, protejare monumente istorice, conservarea specificului local şi a tradiţiilor.
Trei judeţe nu au avut niciun proiect selectat
Conform datelor oferite de conducerea APDRP, într-o ierarhie realizată la nivel naţional, cele mai multe proiecte selectate pentru finanţare în cadrul Măsurii 3.2.2. au fost în judeţele Bihor - 19, Cluj - 18 şi Caraş Severin - 17. Ca număr de proiecte depuse, pe primul loc se situează Suceava, cu 68, din care 16 selectate, Timiş - cu 63 depuse, 15 selectate, şi Mureş - cu 62 depuse şi 5 selectate. Tot 62 de proiecte depuse au fost şi din Dolj, dar în final au fost doar 2 selectate. Trei judeţe nu au avut niciun proiect selectat: Ialomiţa, Harghita şi Brăila.
