• totodată, firmei i s-a dispus măsura obligatorie de respectare a dispoziţiilor legale pentru desfăşurarea activităţii de mediere • între timp, societatea amendată şi-a schimbat codul CAEN şi s-a înregistrat la Registrul Comerţului, intrând în legalitate
Amendă consistentă pentru o firmă brăileană care, deşi nu era agent de plasare, desfăşura activităţi de mediere, recrutând muncitori pentru a-i trimite la muncă în străinătate.
“Urmare a acţiunilor iniţiate de Inspectoratul Teritorial de Muncă Brăila (...) a fost identificată o societate comercială care exercita activităţi de mediere în vederea angajării cetăţenior români în străinătate, fără a fi agent de plasare. Drept urmare, societatea a fost sancţionată contravenţional cu suma de 40.000 lei şi i s-a dispus măsura obligatorie de respectare a dispoziţiilor legale pentru desfăşurarea activităţii de mediere. Atragem atenţia cetăţenilor care apelează la agenţii de plasare a forţei de muncă în străinatate să consulte site-ul Inspectoratui Teritorial de Muncă din fiecare judeţ, unde sunt afişate societăţile care s-au înregistrat conform Legii nr.156/2000”, precizează reprezentanţii ITM Brăila.
Între timp, firma amendată de ITM şi-a schimbat codul CAEN şi s-a înregistrat la Oficiul Registrul Comerţului (nu şi la ITM Brăila), intrând, astfel, în legalitate.
În conformitate cu Legea nr. 156/2000 privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate (Legea 156/2000) şi Normele metodologice de aplicare a prevederilor acestei legi, aprobate prin HG nr. 384/2001, interpunerea altor categorii de intermediari între agentul de plasare, persoana mediată şi angajatorul străin este interzisă. Totodată, agenţii de plasare efectuează în mod gratuit activităţi de mediere a cetăţenilor români în vederea angajării în străinătate fără perceperea de comisioane, tarife sau taxe. Ofertele ferme din contractele încheiate cu persoane juridice sau fizice, stabilite într-un alt stat decât România, care au calitatea de angajator, contractele de mediere şi contractele individuale de muncă trebuie să includă elementele prevăzute la art. 11 din legea amintită mai sus, inclusiv condiţiile de muncă şi climă, măsurile de sănătate şi securitate în muncă, asigurarea medicală şi de viaţă a angajaţilor români (în aceleaşi condiţii cu cetăţenii din ţara de destinaţie), acordarea de despăgubiri în caz de boli profesioonale, accidente de muncă sau deces. Documentele de mai sus trebuie să conţină, de asemenea, condiţiile de cazare şi transport, obiceiurile locului şi orice alte aspecte de natură a pune în pericol viaţa, libertatea sau siguranţa salariaţilor români, taxele, impozitele şi contribuţiile care grevează asupra veniturilor angajaţilor români asigurându-se, după caz, evitarea dublei impuneri sau a dublei perceperi de contribuţii de asigurări sociale.
Datele de contact ale ambasadelor României trebuie să se regăsească, de asemenea, în ofertele de muncă, contractele de mediere şi contractele de muncă. Nu în ultimul rând, ITM aminteşte despre “obligaţia de a asigura încheierea contractului de muncă sau a documentului echivalent acestuia pentru statele în care forma de angajare se realizează prin încheierea unui contract de muncă, şi în LIMBA ROMÂNĂ”, înainte de plecarea din România. Nu de puţine ori, românii au semnat contracte de muncă redactate în limba ţării în care s-au dus să muncească, fără a şti măcar ce au semnat.
