Cine este proprietar de teren forestier ar putea să-şi defrişeze legal întreaga suprafaţă de pădure pentru a-şi construi pensiuni, spaţii de agrement, baruri, piscine şi spa-uri, totul în scop turistic. Potrivit unor amendamente depuse de 38 de deputaţi pesedişti la Codul Silvic, pădurile vor putea fi incluse în intravilan în aceste condiţii şi vor putea fi scoase integral din fondul forestier pentru a construi unităţi turistice. Semnificativ este faptul că ZECE DINTRE EI SUNT PROPRIETARI DE PĂDURI. Deşi au dat cu subsemnatul pentru susţinerea iniţiativei legislative, acum deputaţii bat în retragere. "Eu nu cred că e vreunul nebun care să vrea să taie toată pădurea, noi nu facem legi pentru nebuni", a spus chiar iniţiatorul legii, Cătălin Rădulescu. „Am avut obiecţii la acest amendament de la început, dar va fi modificat în comisie", a precizat şi Ninel Peia. „Vă propun să citesc şi eu textul, să mă uit cu atenţie pe amendamente şi poate purtăm o discuţie în cunoştinţă de cauză", recunoaşte Anghel Stanciu, spunând că nici nu a citit proiectul de lege, ci doar expunerea de motive. Pe de altă parte, iniţiativa pesediştilor nu este susţinută de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Pisciculturii, Doina Pană spunând că regimul silvic va rămâne la fel de strict şi că nu va permite imobiliare în păduri, indiferent de partidul care propune aşa ceva. în replică, Rădulescu o trimite pe Doina Pană în Sahara.
În frunte cu pesedistul Cătălin Rădulescu, 38 de deputaţi vor să dea liber la defrişări pentru proprietarii de păduri în scopul construirii de pensiuni, terenuri de recreere sau agrement, în scop turistic. Astfel, 37 de pesedişti şi un conservator şi-au pus semnătura pe o serie de amendamente aduse la Codul Silvic, astfel încât nu doar că pădurile vor putea fi incluse în intravilan, ci vor putea fi scoase din fondul forestier naţional până la 100% din suprafaţă.
„Este interzisă includerea pădurilor în intravilan, cu excepţia pădurilor proprietate privată ale persoanelor fizice sau juridice, care prin planuri urbanistice sunt transformate în structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, terenuri de recreere sau de agrement", se arată în noua formă a articolului 7, alineatul 4.
În expunerea de motive a proiectului de lege, iniţiatorul susţine că măsura vine pentru încurajarea investiţiilor în turismul montan.
"Vrem ca ţara asta să devină o ţară de interes turistic, că nu suntem nici ţară industrială, că s-a dus dracu industria la noi. Dacă nu suntem nici agrară, nici turistică, vai de capul nostru. Să facem şi noi ca francezii, nemţii, belgienii, care au construit, nu au pus limită de scoatere din circuitul silvic, cum e acum la noi. Poate vreau să fac un resort, mă duc cu familia şi nu vreau să stau o noapte acolo, vreau să stau o săptămână ca să cheltuiesc bani acolo", a declarat, pentru gândul, Cătălin Rădulescu.
„Având în vedere că şi acum se permite defrişarea, cred că a da voie să se construiască unităţi de cazare turistică în anumite zone va fi benefic pentru zonele respective", a precizat şi Ninel Peia, contactat de gândul.
Mai mult, deşi în forma actuală a Codului silvic, este permisă scoaterea definitivă din fondul forestier, cu condiţia compensării acestora, pentru astfel de construcţii, a unor suprafeţe de maximum 5% din suprafaţa terenului, dar nu mai mare de 200 de metri pătraţi, aceiaşi deputaţi au semnat pentru o permisivitate mai largă: 100% din suprafaţă.
„Suprafaţa care poate face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier, incluzând construcţia, accesul şi împrejmuirea, poate fi de 100% din suprafaţa proprietăţii forestiere", se arată în amendamentul depus.
Deşi modificarea este trecută negru pe alb, nici măcar iniţiatorul nu o recunoaşte. " Eu nu am scris aşa, 100% din suprafaţa construită, nu suprafaţa forestieră. E o prostie dacă scrie aşa. 200 metri pătraţi e foarte puţin. Nu poţi să pui limită de suprafaţă, dar poţi să treci acolo nişte chestiuni ca să nu se poată tăia decât ceea ce este necesar pentru construcţiile de turism, nu pentru altceva", s-a sucit Rădulescu.
întrebat dacă nu este periculos ca o astfel de modificare să intre în vigoare, existând posibilitatea ca suprafeţe mari de pădure să fie defrişate, pesedistul respinge astfel de variante.
"Eu nu cred că e vreunul nebun care să vrea să taie toată pădurea. îmi spuneţi că e un nebun care n-o să vrea să mai aibă şi pădure lângă? Haideţi să fim serioşi, nu e posibil aşa ceva. Frumuseţea muntelui este să ai munte cu pădure. Dar o să punem şi norme de aplicare şi să spunem că dacă tu eşti nebun şi faci aşa, intri în puşcărie, frate, sunt chestiuni penale. Noi nu facem legi pentru nebuni", a aruncat-o Rădulescu.
Referitor la această modificare, deputatul Ninel Peia, co-iniţiator al iniţiativei, spune că a avut obiecţii „încă de la început" şi că suprafaţa care poate fi defrişată trebuie limitată într-un fel.
„Când permiţi ceva, trebuie să pui şi condiţii. Este nevoie de o dezbatere publică pe legea Codului Silvic. Trebuie să găsim un echilibru între dezvoltare economică şi protecţia mediului, trebuie văzute şi avantajele şi dezavantajele", a mai spus Peia.
A semnat, dar nu a citit. Stanciu: "Vă propun să citesc şi eu amendamentele"
Deşi a semnat şi el iniţiativa legislativă, deputatul PSD Anghel Stanciu mărturiseşte că nu a citit-o. „Nu am văzut amendamentele finale, am citit doar expunerea de motive. Eu doar susţin acest amendament în ideea pe care mi-a spus-o colegul meu, că el contribuie la protejarea fondului silvic, care a fost lăsat după 1990 pradă diferitor indivizi şi societăţi, asta e ideea principală. Materializarea a făcut-o el cu amendamentele respective", s-a scuzat el.
După ce i-am citit amendamentele vizate, Stanciu vine cu o propunere puţin întârziată. „Este interesant, vă propun să citesc şi eu textul, să mă uit cu atenţie pe amendamente şi poate purtăm o discuţie în cunoştinţă de cauză săptămâna viitoare".
Întrebat de gândul dacă totuşi ideea de a lăsa liber la defrişări în cazul pădurilor private, fără limită de suprafaţă, în scopuri turistice, este una benefică, pesedistul parcă nu ar mai susţine proiectul de lege.
„Ideea de a permite consturirea de pensiuni şi alte obiective turistice mie nu mi s-a părut în afara intenţiei de a pune în valoare zona respectivă. Celălalt cod mi s-a părut prea strict, nu se putea construi nimic. Dar şi ce-mi spuneţi dumneavoastră acum, cu până la 100%, mi se pare că se duce în cealaltă parte", a adăugat el.
Weber: "Dacă mă întrebaţi strict, e periculos"
Uşor confuz este şi un alt semnatar al proiectului de lege, Mihai Weber. Aflat la primul mandat în Parlament, deputatul şi-a învăţat lecţia: chiar dacă depui un amendament, bun sau prost, e cale lungă până să fie adoptat. Aşa că o recunoaşte şi el: „Mai e cale lungă până să treacă legea. înseamnă că o să fie praful pe ea", spune el, râzând.
În încercarea de a evita un răspuns clar, dacă susţine scoaterea din fondul forestier a suprafeţei integrale în cazul pădurilor private, Mihai Weber încearcă să ne explice că sunt importante argumentele şi scopul acestei operaţiuni.
„Se poate despăduri până la 100% din suprafaţa unui teren, dar în anumite condiţii, spune foarte clar acolo, nu aşa pur şi simplu, numai aşa. Nu poţi să ceri pur şi simplu să defrişezi o pădure fără să ai un scop", bâjbâie el o explicaţie.
Lăsând la o parte amendamentele însă, parcă n-ar fi bună scoaterea din fondul forestier a întregii păduri.
„Dacă mă întrebaţi strict, lăsând la o parte amendamentele, da, e periculos. într-adevăr, e o mare problemă cu defrişările, e o chestiune naţională, trebuie stopate, nu trebuie încurajate. Dar cazuri speciale, pe suprafeţe mici, cu o fundamentare în spate, sigur că ar trebui. Uneori chiar trebuie să laşi dacă vrei să motivezi o investiţie, trebuie totuşi stimulat", a adăugat Weber.
Una peste alta, proiectul depus de ei nu prea are susţinere. A primit aviz negativ atât de la Guvern, cât şi de la comisia de industrii, iar Senatul l-a respins.
Ministrul Apelor respinge proiectul. Rădulescu: "Să se ducă în Sahara!"
Contactată de gândul, ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Doina Pană, a spus clar că nu va susţine astfel de propuneri.
„în niciun caz nu se modifică regimul astfel încât să se permită imobiliare în pădure. Este un amendament pe care nu îl susţinem. Pe mine nu mă interesează din ce partid fac parte iniţiatorii, tot ce nu corespunde normelor silvice, nu va fi în viitorul cod silvic. Că vrea cineva să-şi facă imobiliare în pădure, pe noi chiar nu ne interesează. E greşit, noi niciodată nu vom da aviz pe aşa ceva. Nu e un lucru bun, regimul silvic rămâne la fel de sever ca şi până acum", a declarat Pană.
Însă iniţiatorul Rădulescu o trimite la plimbare. în Sahara, mai precis. "Ea să vorbească în cunoştinţă de cauză cauză pentru că ea habar n-are despre ce vorbeşte. îi explicăm noi cum stă treaba, ea să se ducă în Sahara să locuiască. Dar şi în Sahara au fost oameni deştepţi care au creat oaze", i-a reproşat pesedistul.
Reacţionând la afirmaţia că "imobiliarele nu au ce căuta în pădure", Rădulescu n-a ratat şansa de a o mai critica o dată pe Doina Pană. "Nu-i problemă, d-aia suntem noi în Parlament, ca să-i deşteptăm pe unii care au dormit. Ea trebuie să înţeleagă. Eu am mai spus, sunt şi mulţi dobitoci în PSD. Nu suntem toţi deştepţi, sunt şi proşti, şi cu rea credinţă. Păi dar unde le vrea, în cer? Ce înţelege ea prin imobiliare? Nu că-şi face unul cartier de vile în munţi. Dar omul cât înţelege, atâta minte are", a adăugat el.
Mai mult, chiar săptămâna aceasta, ministrul delegat pentru Ape şi Păduri a anunţat că a trimis în Parlament pentru dezbatere noua variantă a Codului silvic.
10 din 38, în conflict de interese "moral"
O altă problemă a iniţiativei legislative o reprezintă şi un posibil conflict de interese. Zece din cei 38 de semnatari deţin terenuri forestiere, ceea ce ar însemna că există posibilitatea ca proiectul de lege să fi fost scris în interes personal.
Deşi legal, potrivit Codului penal, la conflictul de interese nu se încadrează şi În cazul „emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative", moral se poate discuta despre un interes personal al iniţiatorilor.
Ninel Peia scapă rapid de suspiciune. Astfel, după cum punctează şi el, potrivit declaraţiei de avere,
deţine un teren forestier la Moara Vlăsiei, însă a fost introdus în intravilan în 2006.
În cazul celorlalţi nouă însă, terenurile forestiere sunt în extravilan.
întrebat dacă se află în conflict de interese prin semnarea acestui proiect de lege, deputatul Weber stă puţin pe gânduri. „Da, dumneavoastră aveţi o gândire tare profundă, nu m-am gândit la aspectul ăsta, sincer să fiu. Da, este, nu ştiu, am moştenire suprafeţe de teren forestier, dar nu m-am gândit la asta. Dacă se pune problema aşa, m-aş retrage de pe lista de semnatari. Nu vreau să se spună că am vreun interes personal. Mărturisesc, nu m-am gândit", se scuză el.
Deputatul Anghel Stanciu însă arată înspre lege. în plus, spune că nici nu mai deţine terenul forestier. „Dacă vă uitaţi pe definiţia conflictului de interese, o să vedeţi că nu e, pentru că e act normativ. Nu e conflict de interese pentru că pădurea a fost cedată. O să vedeţi declaraţia de avere nouă şi pădurea nu mai e", punctează şi Stanciu.
Pe de altă parte, jurist de meserie, Ninel Peia spune că, cel puţin moral, cei care deţin terenuri forestiere în extravilan n-ar fi trebui să semneze iniţiativa legislativă.
„Eu nu am ştiut că ei au terenuri extravilane. Nu pot să mă pronunţ, dar din punctul meu de vedere, trebuia să se abţină, cel puţin moral", a completat Peia.
