Mihai Pascale are 30 de ani. Este profesor de geografie, cu un master în geografie aplicată şi dezvoltare regională. Este absolvent al unui program de excelenţă în politică derulat de Fundaţia Kondrad Adenauer Stiftung pe tema politicilor sociale şi de sănătate. Mihai şi-a finalizat studiile la Bucureşti, însă a ales să se întoarcă la Brăila, convins că poate schimba ceva în oraşul natal şi că îi poate inspira şi pe alţi tineri să se întoarcă acasă. El candidează acum pentru un loc de consilier local, la propunerea preşedintelui PNL Alexandru Dănăilă. îl puteţi alege dacă votaţi lista de consilieri locali PNL, la alegerile din 27 septembrie.
- Eşti unul dintre tinerii Partidului Naţional Liberal, pentru prima oară pe lista de candidaţi. Ce te-a făcut să te implici în politică ?
- Am 30 de ani. M-am implicat în politică pentru că, sincer, m-am săturat de starea în care a ajuns oraşul. Centrul este degradat complet, industrie aproape nu mai avem, turismul este zero, nu există oportunităţi pentru tineri . De altfel, majoritatea tinerilor aleg să plece şi nu vor să se mai întoarcă. Lista poate continua. Am ajuns la concluzia că eu, ca tânăr, am energia să mă lupt ca să încerc să schimb ceva. Nu vreau să stau pasiv. Dacă noi, tinerii, nu ne implicăm, oraşul acesta o să decadă şi mai mult. Nu vreau ca peste ani, copiii mei să se uite la mine şi să mă întrebe – dar tu, tată, ce ai făcut? Sper ca proiectele mele să fie implementate şi astfel, foştii mei colegi de liceu, oamenii din generaţia mea, să revină în oraş. Uite un exemplu: termini facultatea şi ai vrea să îţi deschizi o mică afacere. Poate ai bani, poate vrei să accesezi un start-up. Oare nu ai veni în Brăila dacă Primăria ţi-ar oferi gratis un loc în care să îţi dezvolţi afacerea? Oare nu ai fi şi mai atras dacă ţi-ar oferi şi un loc de casă? Eu cred că da. Sau dacă am avea un parc industrial. Sau facilităţi pentru turism. Tinerilor trebuie să li se ofere oportunităţi pentru a se întoarce acasă. Brăila, din cauza faptului că este – să spunem lucrurilor pe nume – un „oraş mort”, s-a depopulat. O să vă dau nişte date: în 2002 eram aprox 216.000 locuitori, în 2011, 180.000, azi nu cred că suntem mai mulţi de 130.000-140.000. În scurt timp, în ritmul acesta, Brăila o să fie un oraş gol, un oraş fantomă. Trebuie să schimbăm ceva! Acesta este motivul pentru care m-am implicat. Nu vreau ca Brăila să devină un astfel de oraş. Vreau să am copii şi să îi cresc aici, vreau să rămân alături de cei dragi, nu să fiu nevoit să plec, cum m-am tot gândit în ultimii ani. Vreau să rămân aici şi să ajut la transformarea acestui oraş în bine, unul în care tinerii vor dori să se întoarcă după ce termină facultatea.
- În Bătălia pe proiecte ai prezentat un proiect care se numeşte Cartierul Cimbrului. Te rog să ne explici despre ce este vorba.
- Cartierul Cimbrului este o iniţiativă mai veche care s-a împotmolit în stufărişul birocratic. Cimbrului se voia a fi un cartier pentru tineri. Cu terenuri oferite de Primărie în baza Legii 15 din 2003. Mulţi nu au putut să îşi ridice casele din cauza birocraţiei. În obţinerea autorizaţiilor mă gândesc că ar fi putut fi ajutaţi de Primărie, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Am înţeles că a fost şi o problemă cu curentul electric, altă chestiune pe care o pun tot pe seama lipsei de implicare a autorităţilor locale. Ca să nu mai spun că străzile şi trotuarele au fost amenajate târziu. Cert este că, în final, doar câţiva s-au încumetat să îşi construiască acolo o casă. De aceea, în proiectul meu propun să se reia legătura cu toţi tinerii care au primit loturi de teren în acea zonă şi nu şi-au putut construi case. Dacă oamenii mai sunt interesaţi, acele loturi li se vor restitui şi vor fi sprijiniţi în întocmirea actelor şi obţinerea autorizaţiilor. De asemenea, zona se poate extinde. Am citit undeva că erau peste 4000 de cereri depuse la Primarie pentru locuri de casă pentru tineri. Deci cerere este.
Un pod care să lege Chercea de Brăiliţa
- Din câte ştiu, acesta nu este singurul tău proiect...
- Da, am mai lucrat la un proiect, împreună cu un coleg. Ambele se află în Planul de guvernare locală. Cel de-al doilea proiect presupune o legătură rutieră directă între Chercea şi Vidin. Această legătură s-ar putea face printr-un pod între Str. Cimbrului şi strada Walter Mărăcineanu. Dacă s-ar face un pod aici, cred că zona va fi şi mai atractivă. Dacă s-ar amenaja şi Parcul Brăiliţa asemenea Parcului Monument, zona ar căpăta un plus de atractivitate.
- Asemenea demersuri presupun existenţa unor importante surse de finanţare. De unde şi cum pot fi atraşi bani pentru aceste proiecte?
- Zona Cimbrului este amenajată. Într-o primă fază nu mai implică costuri, ci doar un pic de bunăvoinţă. Vorbim despre costuri doar în cazul în care se trece la faza a doua, extinderea acestei zone. Costurile nu sunt mari. Trebuie parcelat terenul, astfalt, curent, canalizare, apă. Sunt lucruri esenţiale dacă vrei să oferi ceva tinerilor. Un minim. Dacă vorbim de proiectul podului, atunci vorbim de fonduri guvernamentale şi fonduri europene pentru infrastructură şi mobilitate.
- Cum crezi că o să arate oraşul Brăila în 2030?
- Cu PSD la putere, Brăila o să fie ca acum sau chiar mai rău. Un oraş îmbătrânit, un oraş care nu oferă nimic tinerilor. Un oraş pustiit şi sărac. Cu PNL cred că am putea vorbi despre un oraş atractiv, cu un centru istoric renovat complet – cu multe terase, baruri, cafenele – aşa cum sunt centrele oraşelor Sibiu sau Oradea, cu un parc industrial, cu piste de biciclişti, cu un transport eco, în totalitate electric, cu staţii smart, parcuri îngrijite, un oraş curat peste tot, cu lume civilizată şi fericită şi cu mulţi tineri.
