Instanţa supremă a confirmat, ieri, decizia procurorilor Parchetului ICCJ de redeschidere a urmăririi penale în dosarul mineriadei din 13-15 iunie 1990, în anchetă fiind vizate circumstanţele în care au fost rănite mai multe persoane în timpul evenimentelor din Bucureşti. Cazul urmează să fie repartizat unui procuror care va emite, în baza probelor strânse, o rezoluţie. Tot el va stabili dacă se impune fie trimiterea în judecată a celor implicaţi în dosar, fie clasarea dosarului.
În cei 25 de ani care au trecut de la mineriadă, au fost emise mai multe decizii de neîncepere a urmării penale, unele victime ajungând să fie despăgubite la CEDO în absenţa unei hotărâri judecătoreşti în
ţară. De atunci până în prezent, pe rolul Parchetului de pe lângă instanţa supremă au fost deschise mai multe dosare, fără însă a fi găsiţi vinovaţii pentru acele crime.
Generali, colonei şi Ion Iliescu
Primul dosar, 74/P/1998, înregistrat la data de 23 octombrie 1998, la Secţia Parchetelor Militare, are ca obiect cercetarea împrejurărilor în care au fost omorâţi prin împuşcare, între 13 şi 15 iunie 1990, Mitriţă Lepădatul, Mocanu Velicu Valentin, Dunca Gheorghiţă şi Drumea Dragoş. În acest dosar au fost trimişi în judecată, în 18 mai 2008, generalii în rezervă Mihai Chiţac şi Gheorghe Andriţa, precum şi coloneii Traian Ştefan Călin, Dumitru Costea şi Vasile Constantin, pentru instigare şi tentativă la ucidere. Dosarul a fost restituit la procurori pentru completarea urmăririi penale, iar prin rechizitoriul din 27 iulie 2007 s-a dispus, din nou, trimiterea în judecată a lui Chiţac, Andriţa, Costea şi Constantin. Dosarul a fost din nou restituit procurorilor, în 23 iunie 2008, pentru refacerea urmăririi penale.
În acelaşi dosar, prin rezoluţia din 19 iunie 2007, s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de fostul preşedinte Ion Iliescu, pentru ca în decembrie să se revină asupra deciziei, cu recomandarea continuării ceretărilor de către procurori desemnaţi din cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică. Ulterior, in 3 septembrie 2008, s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de Ion Iliescu pentru omor calificat, omor deosebit de grav şi tentative la cele două infracţiuni, sub forma participaţiei improprii, întrucât faptele nu există.
Referitor la redeschiderea dosarului mineriadei, fostul şef de stat, Ion Iliescu, a declarat, în 5 februarie, că oricine este liber să analizeze şi să comenteze evenimentele de atunci şi că nu este nicio problemă dacă cei interesaţi sau istoricii se ocupă şi de acele momente.
Întrebat dacă se crede vizat în vreun fel Iliescu a spus: "De ce? Nu. Am fost contemporan cu evenimentele şi am avut nişte răspunderi, dar asta e cu totul altceva". Fostul preşedinte a arătat că în 13-15 iunie 1990 au fost "nişte fenomene şi nişte manifestări" pe care le-a trăit şi care au constituit "factori perturbatori ai vieţii sociale, începând cu organizarea societăţii româneşti".
Evoluţia încâlcită a unui dosar
Alt caz, înregistrat la 23 octombrie 1998 la Secţia Parchetelor Militare este dosarul 76/P/1998, având ca obiect cercetarea împrejurărilor în care, deşi prezenţi la Bucureşti în zilele de 14 - 19 iunie 1990, minerii din Valea Jiului şi din alte bazine carbonifere au fost pontaţi în mod fictiv, situaţie în care s-au efectuat cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de înşelăciune, fals intelectual, uz de fals, fiind conexat prin ordonanţa din 8 ianuarie 2001 la dosarul 75/P/1998. Dosarul 77/P/1998, care a vizat prezumtiva moarte suspectă a 60 de persoane, îngropate la Cimitirul "Străuleşti II", aspecte sesizate de "Asociaţia Victimelor Mineriadelor 1990 - 1991", a fost conexat, prin ordonanţa din 8 ianuarie 2001, la dosarul 75/P/1998, instrumentat de Secţia Parchetelor Militare în forma finală conturată din 8 ianuarie 2001 până în 28 decembrie 2007, având trei obiective. Cele două indicate mai sus, plus elucidarea împrejurărilor în care s-au declanşat şi au avut loc evenimentele din 13 - 15 iunie 1990 în Bucureşti, contribuţia şi rolul unui număr de 27 de învinuiţi civili, printre care şi Ion Iliescu şi Virgil Măgureanu, precum şi a unui număr de şapte persoane care erau militari la momentul desfăşurării evenimentelor, printre care Mihai Chiţac şi Corneliu Diamandescu. Procurorii au stabilit că în urma evenimentelor au rezultat un număr de aproximativ 1.300 de persoane care au suferit vătămări şi în jur de 100 de persoane au decedat.
Drepturile omului
În 17 septembrie 2014, România a fost obligată să continue investigaţiile în dosarul Mineriadei, în urma unei decizii a CEDO, care a cerut să se facă dreptate victimelor crimelor împotriva umanităţii, indiferent de timpul scurs de la săvârşirea acestora. Marea Cameră a CEDO a constat că România a încălcat articolele 2, 3 şi 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului, după ce reclamanţii Anca Mocanu, Marin Stoica şi Asociaţia 21 Decembrie 1989 s-au plâns de ineficienţa cercetărilor interne cu privire la evenimentele din 13-15 iunie 1990.
Miron Cozma vrea pedeapsă grea
Fostul lider al minerilor din Valea Jiului Miron Cozma spune că are o "mare satisfacţie" că dosarul mineriadei va fi redeschis, susţinând că pentru fostul preşedinte Ion Iliescu există o singură pedeapsă - "condamnare pe viaţă pentru crime împotriva umanităţii". El şi-a amintit şi cum l-a "sechestrat" pe Ion Iliescu, la Cotroceni. "L-am sechestrat pe Iliescu şi o spun cu toată responsabilitatea, la Cotroceni. Ştiţi foarte bine că i-am cerut demisia în Parlament. Ion Iliescu, în perioada în care eu am luat cuvântul în Parlament, eu i-am cerut demisia în Parlament. El era sechestrat la Cotroceni de către mine. Dacă Parlamentul lua decizia ca el să fie demis, ieşea de acolo cu cătuşe", a mai spus fostul lider al minerilor din Valea Jiului. Întrebat dacă fostul preşedinte Ion Iliescu ar trebui pedepsit, Miron Cozma a spus ca acesta ar trebui condamnat pe viaţă. "Din punctul meu de vedere, pedeaspa lui Ion Iliescu e una singură: condamnarea pe viaţă, pentru că e vorba de crime împotriva umanităţii", a declarat Miron Cozma.
