Când ati auzit ultima data de judetul Braila la mod laudativ, la nivel national? Când v-ati simtit ultima data mândri ca apartinem acestui judet, care cu fix o suta de ani în urma asigura 22% din comertul românesc? Cât mai trebuie sa asteptam pentru a scapa de conducatori de judet înzestrati cu singura calitate de a fura din banii publici, banii produsi de noi, brailenii? Cât vom mai tolera un sef de judet anchetat de organele statului pentru prejudicierea fondurilor publice cu milioane de euro?
Braila - de la "orasul cu salcâmi" la orasul gunoaielor si al maidanezilor
La momentul actual, Braila pare un oras în care totul este lasat la voia întâmplarii. Toata tara arunca pe masa programul de reabilitare termica a blocurilor, atât de necesar pentru ca factura de încalzire sa fie redusa, dar la Braila aceasta initiativa lipseste cu desavârsire. Un amplu program la nivel national a început înca din anul 2002, dar, din pacate, Primaria Braila nu a accesat aceasta facilitate: doar 9 blocuri au fost reabilitate sau în curs de reabilitare, chiar daca exista fonduri.
Pe strazile Brailei predomina gunoaiele, pentru tandemul administrativ Bunea-Simionescu, problema deseurilor nu exista. De-a lungul soselei dig Braila - Galati si-au facut aparitia munti de moloz provenind de la decopertarea asfaltului de pe arterele municipiului. Garda de Mediu pare ca nu observa, iar primarul Simionescu da vina pe "persoane de rea credinta": "Eu nu înteleg de ce nu se scrie si ceea ce se face bine în orasul acesta. Când este vorba despre un copacel care creste, nimeni nu vede, însa daca apar unele lucruri se scrie numai de rau. De fiecare data eu am raspuns la telefon si am dat declaratii, însa degeaba, pentru ca totul s-a întors împotriva mea. Pe acel drum niste oameni de rea credinta au aruncat molozul, dar acestia vor fi nevoiti sa-l ridice din locul unde l-au depozitat", fara a preciza însa cine sunt acele persoane si nici daca s-a luat vreo masura împotriva lor.
Dupa ce Garda de Mediu a amendat Primaria si a interzis functionarea ilegala a depozitului de inerte pentru ca acolo erau aruncate reziduuri care intrau în categoria deseurilor periculoase, autoritatile locale nu au fost capabile sa gaseasca o solutie pentru amenajarea unui depozit corespunzator. În conditiile în care autoritatile publice stiu foarte bine ca, cel putin în municipiu, se deruleaza lucrari de reabilitare pe mai multe artere de circulatie, care presupun decopertarea covorului asfaltic de pe carosabil sau alei pietonale, au lasat "în aer" problema depozitarii acestor deseuri.
Praful, mizeria si insalubritatea din piete si halele publice (care atrag, în mod natural, câinii fara stapân) compromit definitiv aspectul orasului Braila si altereaza demnitatea cetatenilor sai.
Colectarea selectiva este un concept abstract pentru autoritatile locale brailene, desprinse din documentele Uniunii Europene, dar imposibil de pus în practica. Fiecare brailean este liber sa se descurce singur când vine vorba de colectare selectiva.
Curatenia este un bun de lux în Braila, cetateanul a fost uitat, actualele firme de salubrizare sunt prea ocupate cu cearta pe contracte. Eco, Braicata sau Rer Ecologic nu sunt pregatite pentru implementarea unui program european de colectare selectiva, competitiv, totul din cauza neîntelegerilor si monopolului impus de primarie prin serviciul de gospodarire locala.
Câinii comunitari, nestingheriti pe strazile orasului
Nu cred ca exista brailean care sa nu fi fost, cel putin o data, atacat sau speriat de haitele de câini maidanezi care circula nestingheriti pe strazile brailene. Dezinteresul cu care Aurel Simionescu a tratat problema câinilor comunitari are efecte inimaginabile. Sub o administratie care a cheltuit sute de mii de euro din banii publici, serviciul de gestionare a câinilor fara stapân aproape ca nu mai functioneaza. Brailenii au putut fi martorii unor scene de groaza, pe centura orasului. În vechiul poligon, care se afla într-o mizerie dezolanta, o multime de câini morti erau devorati de catre cei ramasi în viata, aflati la limita înfometarii. Uimirea a fost si mai mare vazând ca erau purtatori de crote ale Primariei, ceea ce arata ca au fost lasati acolo tocmai de catre cei care si-au luat angajamentul sa rezolve aceasta problema într-un mod adecvat secolului 21.
Bataia de joc cu care administratia locala trateaza aceasta problema, pe banii brailenilor, stârneste indignarea cetatenilor. Cu atât mai mult cu cât, la putin timp dupa ce brailenii au aflat despre zecile de câini lasati sa moara de foame, carora le-au dus mâncare si le-au facut publice poze cu acestia, Primaria a ascuns dovezile si a mutat patrupedele în alta parte.
În Braila, canalizarea si apa potabila nu sunt pentru toti
Inundatiile recente au adus prapadul în casa multor braileni, în special în cartierele Lacul Dulce si Radu Negru. Locuitorii din aceasta zona au ajuns ca la fiecare ploaie sa îsi mute mobila din casa, pentru a o feri de potop. Ce este însa si mai grav, este faptul ca strazi care au canalizare au fost complet inundate, ceea ce nu face decât sa denote incompetenta autoritatilor locale.
Brailenii ale caror bunuri au fost distruse la ultimele inundatii se plâng ca nu vine nimeni sa îi ajute cu nimic, desi au mers la primar de foarte multe ori. "Ne-a intrat apa în curti si în case nu stiu cum au asfaltat, pentru ca mai în josul strazii este ca o groapa, este ca în vale strada asta. Cum este posibil ca pe o strada cu canalizare oamenii sa îsi scoata apa din case. Âstia vin o data la patru ani, promit si când zic ca fac treaba o fac de mântuiala".
Si pe strada Gheorghe Constantinescu apa a facut ravagii în casele brailenilor si, mai mult decât atât, exista locatari care sunt obligati sa si plateasca taxa pentru canalizare, cu toate ca nu exista. Desi îsi platesc contributiile catre stat, oamenii se plâng ca nu au nici macar apa potabila si sunt nevoiti sa mearga zeci de metri pentru a putea cara cu galetile.
Transport public modern în Braila?
În august 2011, într-o conferinta de presa a PSD, Bunea Stancu facea referire la proiectul de modernizare a serviciului public de transport în Braila: "Avem în calcul acest proiect. Totul este în cutia craniana; o sa-l pun pe hârtie. Deja am avut o discutie cu domnul primar pe acest subiect. Statul român va crea cât de curând posibilitatea modernizarii transportului în comun. Ne gândim sa mergem pe o varianta, abordarea directa cu Bruxelles-ul, la care lucram. Am lansat (n.r.-invitatia, probabil) catre toate comunele care doresc sa intre. E vorba de dotare cu autobuze noi, cu tramvaie noi, piste de biciclete... Este a doua varianta de finantare".
Ce s-a întâmplat cu promisiunea de înnoire a parcului auto si de tramvaie din Braila si de modernizare a sistemului de transport public? Si azi, ca si acum 8 ani, transportatorii privati (atât serviciile de tip maxi-taxi, cât si cele de taximetrie) îsi fac propria lege în Braila, îsi scot masinile atunci când au chef, nu se respecta traseele, nu se respecta orarul, nu dau bilete, nu ies pe traseu decât când este frumos afara, folosesc masini în stare tehnica necorespunzatoare si înghesuie clientii la maximum.
Nu mai vorbim de aglomeratia din mijloacele de transport public si timpul mare petrecut în trafic, probleme care s-au amplificat odata cu scoaterea din circulatie a unor linii de tramvai si introducerea de autobuze. De asemenea, acordarea licentelor firmelor de maxi-taxi locale care nu asigura conditii minime de siguranta este un factor iritant pentru braileni.
Realizari peste media nationala...la somaj
Brailenii îsi gasesc tot mai greu un loc de munca, iar numarul somerilor creste de la o zi la alta. În luna aprilie, în Braila peste 7.300 de persoane nu aveau un loc de munca, rata somajului fiind de peste 5,7 %, mai mare decât media nationala. Aceste cifre nu ne mira, în conditiile în care, în ultimii 20 de ani în Braila, nu s-au facut investitii strategice semnificative. care sa ajute piata muncii si tot mai multe firme au intrat în faliment pe fondul crizei. Nu degeaba se zice ca investitorii fug mâncând pamântul dupa ce dau ochii cu Gheorghe Bunea Stancu.
Cât de bolnava e Sanatatea în Braila
În unele saloane din Spitalul Judetean Braila prizele sunt scoase din perete, ele atârnând, tinându-se doar de firele de electricitate, lucru ce poate reprezenta pericol de accidentare pentru pacientii din saloane. În vreme ce conducerea spitalului, sustinuta de presedintele Consiliului Judetean, Gheorghe Bunea Stancu, se lauda cu aparatura si echipamentele achizitionate pentru spital, multe dintre ele zac încuiate în cabinetele de specialitate pentru ca nu exista personal care sa le utilizeze în folosul pacientilor. Cheltuielile cu aceste investitii se dovedesc inutile, în contextul în care în spital exista sectii în care se impun reparatii, igienizari si achizitionarea de materiale sanitare si medicamente de care se plâng atâtia pacienti care, odata internati, sunt nevoiti, de cele mai multe ori, sa si le procure singuri.
SOS patrimoniul Brailei
Domnul primar Aurel Simionescu a declarat, în repetate rânduri, ca zona centrului istoric Braila îsi va recapata splendoarea care a adus în trecut renumele orasului. Dar în opt ani nu am vazut nicio schimbare. Domnii Simionescu si Bunea Stancu sunt prea preocupati cu instrumentarea ultimelor lovituri în turismul brailean - vezi recenta concesionare a Hotelului Tineretului si Restaurantul Privighetoarea pe câteva sute de euro, dupa ce acestea au fost renovate pe bani publici -, pentru a gasi solutii de finantare pentru restaurarea patrimoniului brailean.
Cladirile de patrimoniu au fost lasate în voia sortii si le regasim astazi într-o situatie deplorabila, în unele cazuri înconjurate de o prelata, pentru a atrage atentia asupra faptului ca este o cladire de patrimoniu asupra careia urmeaza sa fie facute lucrari la un moment dat, dar si pentru a proteja trecatorii împotriva bucatilor de zidarie care se desprind si cad. Însa, de cele mai multe ori, sunt niste aparitii sterpe, ruine în sensul propriu. În aceasta situatie se gasesc numeroase case din centrul istoric al Brailei - Hotelul Bristol (Pescarus), Casa Italiana, dar si alte monumente, cum este Castelul de apa, unul dintre simbolurile Brailei, care îsi asteapta rândul la reabilitare.
În 8 ani de mandat nu s-a reusit nici macar clarificarea situatiei proprietarilor acestor cladiri. Unele dintre ele sunt cazuri în justitie si, în timp ce procesele se deruleaza, acestea sunt lasate în paragina. Exista Legea 153/2011 care stipuleaza ca un proprietar de cladire de patrimoniu are obligatia sa o întretina si poate contracta credite garantate de stat pentru acest lucru, ceea ce devine si un instrument de control din partea administratiei locale. În cazul în care proprietarul nu îsi îndeplineste obligatiile, administratia locala are dreptul sa intervina pe cheltuiala proprie, fara acordul instantei. Au trecut deja mai bine de 6 luni de la data votarii proiectului legislativ si la Braila nu s-a facut nici macar o inventariere completa a cladirilor de patrimoniu.
Lacul Sarat, o statiune abandonata
În noiembrie 2010, Bunea Stancu se angaja în fata Consiliului Judetean ca va dezvolta proiecte pentru statiunea Lacul Sarat. "E cazul sa intram în aceasta combinatie si sa preluam frâiele statiunii Lacu Sarat. Pentru statiunea asta trebuie scrise proiecte, trebuie facut ceva din multe puncte de vedere. Daca noi ajungem la concluzia asta si nu se poate din ceea ce spuneti dumneavoastra, sa introducem în acest proiect, atunci va trebui sa vedem în ianuarie sau în februarie când vom aproba bugetul, sa stabilim o parte din buget pentru promovarea statiunii Lacu Sarat".
De atunci au trecut înca 2 ani si domnul Bunea Stancu a intrat în diverse combinatii, niciuna dintre ele însa care sa vizeze proiecte de modernizare a statiunii. Dimpotriva, iarna trecuta, Lacu Sarat a înghetat complet a treia oara în ultimii 10 ani, datorita deciziei inteligente a autoritatilor judetene de a-l alimenta, pe timp de seceta, cu apa dulce din canalele de irigatii, ceea ce a dus la modificarea gradului de salinitate a apei, astfel ca personalul medical din complexul balnear ajunsese sa scoata namolul pentru curele de tratament prin intermediul unor copci facute la mal.
Cum a înteles Bunea Stancu sa sprijine sportul brailean
Desi se lauda cu investitiile facute la clubul de fotbal, Bunea Stancu face aceste investitii din banii publici. Echipa de fotbal este sustinuta în totalitate de catre Consiliul Judetean, din banii brailenilor. Domnul Bunea Stancu se foloseste de echipa de fotbal a judetului, pe care a trecut-o pe o firma proprie, pentru a varsa bani din Consiliul Judetean în aceasta firma.